Natura a ajuns deja la limita „răbdării” sale în fața invaziei umane și este gata să acționeze împotriva ei. Aceasta este concluzia la care a ajuns o echipă de oameni de știință din Germania, Suedia și Țările de Jos într-un articol publicat în revista Nature.
Aceștia au folosit modele matematice pentru a calcula limitele amenințate de instabilitatea cauzată de activitatea umană. Oamenii de știință au luat ca punct de referință perioada Holocenului, când nu a existat practic niciun impact uman asupra naturii. S-a dovedit că șapte din cele opt praguri pe carev există, civilizația noastră le-a depășit deja. Acestea sunt temperatura medie globală, starea biosferei, a hidrosferei, a criosferei și a ciclurilor aferente de carbon, apă și nutrienți. A mai rămas de depășit doar un singur „vârf” – poluarea aerului cu aerosoli.
Situația este deosebit de alarmantă, bineînțeles, în ceea ce privește clima. Un prag critic este considerat a fi o creștere a temperaturii cu mai mult de 1,5 grade Celsius până la sfârșitul acestui secol, dar până acum a ajuns la 1,2 grade Celsius, punând milioane de oameni în pragul supraviețuirii. Acum este clar că nu va fi posibil să se atingă limitele impuse, ceea ce înseamnă că omenirea trebuie să se pregătească pentru o provocare majoră.
În ceea ce privește un alt indicator, biodiversitatea, aceasta este acum în declin de 100-1000 de ori mai rapid decât în mod natural. Acest lucru înseamnă că biosistemele și ecosistemele devin mai vulnerabile la schimbările climatice. În prezent, suprafața biosistemului natural acoperă 45-50% din suprafața Pământului, în timp ce limita de siguranță este recunoscută ca fiind de 50-60%.
A fost stabilit de peste opt ori mai mult decât aportul natural de fosfor în oceane. Dacă această creștere continuă, concentrațiile de oxigen din oceane vor scădea și, în consecință, vor crește extincțiile în masă.
„Ajungem la limitele capacității biofizice a sistemului Pământului și ne apropiem de punctele de basculare, asistând la daune din ce în ce mai ireversibile asupra sistemelor de susținere a vieții la scară globală”, a declarat profesorul suedez Johan Rockström, unul dintre autorii principali ai studiului.