Savanții: Emisiile de carbon cauzate de distrugerea mangrovelor vor crește cu aproape 50.000% până la sfârșitul secolului

Rata anuală a emisiilor de carbon datorate degradării stocurilor de carbon din pădurile de mangrove ar urma să crească cu aproape 50.000% până la sfârșitul secolului, rezultă dintr-un nou studiu publicat în revista Environmental Research Letters. Vor fi afectate în special pădurile de mangrove din regiunile din sudul Indiei, sud-estul Chinei, Singapore și estul Australiei.

Mangrovele sunt un rezervor important de carbon, în special în soluri, dar dezvoltarea umană în aceste zone a dus la epuizarea acestor stocuri. În ultimii 20 de ani, cantități semnificative de păduri de mangrove au fost înlocuite de agricultură, acvacultură și dezvoltare urbană, reducând stocurile globale de carbon din mangrove cu 158,4 milioane de tone. Această cantitate este echivalentă cu emisiile de dioxid de carbon cauzate de zborul întregii populații a SUA de la New York la Londra.

Studiul, condus de profesoara Jennifer Krumins de la Universitatea de Stat Montclair, SUA, s-a concentrat pe relația dintre densitatea populației și stocurile de carbon din solul pădurilor urbane de mangrove.

Rezultatele arată că, atunci când densitatea populației ajunge la 300 de persoane/km2 (similar cu densitatea medie a populației din Marea Britanie sau Japonia), cantitatea de carbon stocată în solurile de mangrove din apropierea așezărilor umane este estimată a fi cu 37% mai mică decât în pădurile de mangrove izolate. În același timp, emisiile anuale de dioxid de carbon cauzate de pierderea mangrovelor sunt estimate în prezent la 7,0 teragrame, iar în concordanță cu creșterea densității populației, acestea vor crește la 3.392 teragrame, conform proiecțiilor actuale, până la sfârșitul secolului.

Mangrovele, care acoperă doar 0,1 % din masa terestră, joacă un rol esențial în menținerea ecosistemului și a stabilității climatice. Ele stochează de la trei până la patru ori mai mult carbon decât alte tipuri de păduri. Savanta Krumins subliniază importanța protejării acestor ecosisteme și necesitatea de a înțelege impactul activităților umane asupra lor.

Figură. Distribuția locațiilor de studiu în întreaga lume. Zonele din părți din (a) America, (b) Africa și (c) Asia și Oceania sunt mărite. Reproducere din [Société OPENDATASOFT, „World Administrative Boundaries – Countries and Territories” (2022). Programul alimentar mondial (agenție a ONU)]