Criza climatică va avea consecințe catastrofale pentru sănătatea și supraviețuirea a miliarde de oameni, dacă lumea nu va lua măsuri pentru a reduce încălzirea globală, potrivit unui nou raport al The Lancet Countdown.
Cea de-a opta versiune a raportului din 2023 se bazează pe expertiza a 114 oameni de știință și medici practicieni din 52 de institute și agenții de cercetare ale ONU din întreaga lume. Raportul este publicat înainte de summitul ONU privind clima COP28 din Dubai, Emiratele Arabe Unite, unde este planificată o zi a sănătății care să se concentreze asupra problemelor de sănătate umană legate de schimbările climatice.
În 2023, omenirea a înregistrat cele mai ridicate temperaturi globale din ultimii peste 100.000 de ani, iar recordurile de căldură au fost produse pe toate continentele, se arată în raport. Persoanele de peste 65 de ani și cele cu vârsta sub 1 an sunt acum expuse la căldură extremă de două ori mai mult timp decât în perioada 1986-2005. Noua analiză demonstrează că decesele persoanelor de peste 65 de ani legate de temperaturile ridicate au crescut cu 85% din anii ’90. Fără creșterea temperaturilor globale, numărul acestor decese ar fi crescut cu doar 38%, au declarat autorii raportului.
Suprafața globală afectată de secetă severă a crescut de la 18% în 1951-1960 la 47% în 2013-2022, amenințând securitatea apei, salubritatea și producția de alimente. Valurile de căldură și secetele din 2021 au dus la o creștere cu 127 de milioane a numărului de persoane care se confruntă cu o insecuritate alimentară moderată până la severă față de cele trei decenii anterioare. Acest lucru îi expune la riscul de malnutriție și de daune ireversibile pentru sănătate, notează raportul. Bolile care pun în pericol viața, inclusiv dengue, malaria și virusul West Nile, se răspândesc pe întreaga planetă. Încălzirea mărilor a răspândit vibrionii patogeni cu 329 de kilometri în plus pe an de-a lungul zonelor de coastă, expunând 1,4 miliarde de oameni la riscul de boli diareice, infecții grave ale rănilor și septicemie. Expunerea la poluarea aerului, exacerbată de valurile de căldură, crește riscul de boli respiratorii și cardiovasculare, cancer, diabet, tulburări neurologice și rezultate adverse ale sarcinii.
La aceste efecte directe asupra sănătății se adaugă pierderile economice asociate încălzirii globale, au declarat oamenii de știință. Potrivit datelor acestora, astfel de pierderi cauzate de fenomenele meteorologice extreme au crescut cu 23% din 2010, ajungând la 264 de miliarde de dolari în 2022.
Asistența medicală este supusă unor presiuni din ce în ce mai mari, 27% dintre orașele analizate exprimându-și îngrijorarea că sistemele lor de sănătate sunt supraîncărcate, se arată în raport. Adesea, țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice se confruntă cu cele mai mari provocări în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice din cauza lipsei de resurse financiare și a nivelului scăzut de echipamente tehnice.
„Această inegalitate este exacerbată de eșecul persistent al celor mai bogate țări de a se angaja să aloce modesta sumă anuală promisă de 100 de miliarde de dolari pentru a sprijini acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în acele țări identificate ca fiind în curs de dezvoltare în cadrul Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. În consecință, țările care, din punct de vedere istoric, au contribuit cel mai puțin la schimbările climatice suportă cea mai mare parte a impactului acestora asupra sănătății”, se arată în raport.
Toate aspectele trasabile ale sănătății se înrăutățesc pe măsură ce schimbările climatice avansează, avertizează oamenii de știință. În cazul în care temperaturile medii globale cresc cu 2°C, se estimează că decesele anuale cauzate de căldură vor crește cu 370% până la jumătatea secolului. Pierderile de forță de muncă ar crește cu 50%. Numai valurile de căldură ar putea duce la aproape 525 de milioane de persoane care s-ar putea confrunta cu o insecuritate alimentară moderată sau severă până în 2041-2060.
Până la jumătatea secolului, bolile infecțioase care pun în pericol viața se vor răspândi și mai mult, deoarece lungimea țărmului marin „poluat” de agenți infecțioși va crește cu 17-25%, iar probabilitatea de a contracta febra dengue va crește cu 36-37%.
Autorii studiului susțin că avertismentele anterioare ale oamenilor de știință cu privire la efectele devastatoare ale încălzirii globale abia dacă au fost luate în seamă. Cu toate acestea, o creștere de 1,14°C a temperaturii medii a Pământului în 10 ani față de nivelurile preindustriale afectează sănătatea și supraviețuirea oamenilor din întreaga lume, iar proiecțiile arată că aceste riscuri ar putea crește dramatic dacă nu se iau măsuri pentru a aborda criza climatică. Raportul evidențiază necesitatea de a accelera tranziția energetică, citând date potrivit cărora emisiile de dioxid de carbon legate de energie au crescut cu 0,9 %, ajungând la un nivel record de 36,8Gt în 2022, iar doar 9,5 % din electricitatea mondială provine din surse de energie regenerabilă.