În perioada 27 iunie-1 iulie 2022, la Lisabona, are loc conferința ONU privind modul în care se poate restabili sănătatea oceanelor lumii, care reunește mii de politicieni, experți și susținători, relatează France-Presse.
Oceanul produce 50% din oxigenul pe care îl respirăm și furnizează zilnic nutrienți esențiali pentru miliarde de oameni, atenuând totodată schimbările climatice. Dar acest lucru are un cost uriaș.
Absorbind aproximativ un sfert din poluarea cu CO2, în condițiile în care emisiile s-au dublat în ultimii 60 de ani, apa mării a devenit acidă. Iar absorbția a peste 90% din excesul de căldură duce la perioade de creștere extremă a temperaturii, ceea ce duce la moartea recifelor de corali și la extinderea zonelor moarte lipsite de oxigen.
„Abia am început să înțelegem în ce măsură schimbările climatice au efecte devastatoare asupra sănătății oceanelor”, spune Charlotte de Fontober, specialistul principal al Băncii Mondiale pentru dezvoltarea durabilă a apelor și a zonelor de coastă.
Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), situația este exacerbată de un flux neîncetat de poluare, inclusiv de emisiile de plastic care se produc minut cu minut.
Potrivit unui raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, dacă tendințele actuale continuă, volumul anual de deșeuri de plastic aproape că se va tripla până în 2060, ajungând la un miliard de tone.
Se estimează că microplasticele descoperite în gheața arctică și în peștii care se găsesc chiar și în cele mai adânci depresiuni oceanice ucid anual peste un milion de păsări marine și peste 100 000 de mamifere marine.
Soluțiile propuse variază de la reciclare până la o limitare globală a producției de plastic. Aproape 100 de țări susțin o dispoziție care ar desemna 30% din suprafața terestră și oceanică a planetei ca zone protejate.
În același timp, oamenii de știință avertizează că sunt necesare reduceri drastice ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a restabili sănătatea oceanelor.