O echipă de savanți a stabilit dacă în Europa mai există albine sălbatice

Până de curând, experții considerau puțin probabil ca albina să fi supraviețuit ca animal sălbatic în Europa. Într-un studiu recent, biologii Benjamin Rutschmann și Patrick Kohl de la Julius-Maximilians-Universität Würzburg (JMU) din Bavaria, Germania, indică că albinele sălbatice încă mai există în regiunea Galiției din nord-vestul Spaniei.

Studiul a început în Galiția în octombrie 2019, și a avut ca scop cercetarea roiurilor de albine aflate în interiorul pilonilor de electricitate, care aparent se dezvoltau bine acolo. Pentru a afla dacă regiunea ar putea susține o întreagă populație de colonii de albine sălbatice, savanții au  studiat o suprafață de 136 de kilometri pătrați, titrează phys.org.

„Am analizat 214 piloni de electricitate, cercetătorii au verificat dacă în interior sunt prezente coloniii de albine. În primul an al investigației noastre, am descoperit 29 de colonii. La o a doua vizită în martie 2020, savanții au descoperit că 17 dintre aceste colonii au supraviețuit iernii — chiar dacă nu au fost nici hrănite și nici tratate împotriva paraziților”, declară biologul Benjamin Rutschmann

Potrivit specialiștilor, s-ar fi putut întâmpla ca coloniile de albine sălbatice să fi fost descendentele sălbatice ai tulpinilor străine de albine importate de apicultori. În Germania, potrivit lui Rutschmann, subspecia autohtonă de albine (Apis mellifera mellifera) a fost înlocuită în acest mod cu mult timp în urmă de subspeciile de import, în primul rând de albina Carnica.

Analizând modelul de nervuri ale aripilor, cercetătorii au descoperit că toate coloniile care populau  stâlpii de energie electrică  reprezentau albina iberică, Apis mellifera iberiensis. Savanții cred că în Spania albina a existat atât ca animal sălbatic cât și ca animal domestic până în zilele noastre. „Totuși, dacă populația de albine studiată poate fi stabilă pe termen lung, trebuie să se confirme prin alți ani de observații”, spune Kohl.

„După doi ani de studiu și un total de 52 de colonii de albine cercetate, vedem că aproximativ 40% dintre colonii supraviețuiesc iernii”, relatează Alejandro Machado. Acestea sunt primele date raportate vreodată despre ratele de supraviețuire ale coloniilor de albine sălbatice din Europa.

O analiză a peisajului din jurul pilonilor de energie a demonstrat că supraviețuirea albinelor melifere sălbatice din Galicia depinde în mare măsură de cât de naturale sunt împrejurimile. În stâlpii de electricitate înconjurați de tufărișuri sau păduri, mult mai multe colonii supraviețuiesc iernii decât în ​​pilonii de curent amplasați în câmpuri cultivate intensiv. Pentru coloniile înconjurate de mai mult de 50% habitate seminaturale, cel puțin fiecare a doua colonie a supraviețuit iernii. În schimb, în ​​peisajele cu mai puțin de 25 la sută habitat semi-natural și, prin urmare, cu o cantitate mică de hrană, probabilitatea de supraviețuire a fost aproape de zero. În Galiția, cercetătorii au descoperit contraste puternice între zonele seminaturale învecinate fără utilizare sau cu folosire tradițională, extensivă și suprafețe mari de agricultură intensivă, cu aport ridicat de pesticide și îngrășăminte.

„Acest contrast puternic dintre cvasi-natura și agricultura deșertică ne-a făcut posibil să realizăm că contextul peisajului joacă un rol atât de important în supraviețuirea albinelor”, spune Rutschmann.

Studiul punctează importanța fundamentală a formelor extensive de utilizare a terenurilor și a restabilirii caracteristicilor peisajului aproape natural, cum ar fi gardurile vii pentru conservarea insectelor.

„Fără habitate suficiente pentru dezvoltare și hrănire, chiar și interzicerea pesticidelor sau oprirea schimbărilor climatice nu vor ajuta insectele”, conchide Patrick Kohl.

Foto: Dimi Dumortier