Guvernul va face tot posibilul pentru a atenua consecințele crizelor energetice și hidrologice. De fiecare dată, încercăm să intervenim, să negociem și să obținem cele mai bune soluții pentru cetățenii noștri. În aceste condiții, Republica Moldova trebuie să devină mai rezilientă și să fie pregătită pentru orice provocare. Mesajul a fost transmis de președinta Maia Sandu, în cadrul unei noi ediții de „Jurnal Politic”, informează MOLDPRES.
Oficialul a menționat că situația s-ar putea agrava dacă în viitorul apropiat nu vor cădea precipitații suficiente pentru repornirea centralelor de producere a energiei electrice din regiune.
„Chiar dacă până acum am avut o vară destul de bună, cu temperaturi suportabile și chiar cu ploi, seceta de pe continent, în general, și temperaturile foarte ridicate au provocat aceste situații. De aici vine criza energetică și criza apei. Guvernul va face tot posibilul pentru a atenua consecințele acestora, dar trebuie să fim conștienți că nu există soluții magice. Dacă nu va ploua în viitorul apropiat, astfel încât să poată fi repornite centralele de producere a energiei electrice din regiune, atunci vom avea situații mai complicate decât astăzi”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a îndemnat cetățenii să economisească resursele, în special în perioadele în care deficitul este cel mai mare.
„Mesajul nostru este să consumăm cât mai eficient. Dacă vorbim despre energia electrică, știm că în anumite ore o cumpărăm la prețuri foarte ridicate. De aceea, trebuie să ne străduim cu toții să consumăm mai puțină energie în aceste intervale și să încercăm să o folosim în orele în care energia este mai ieftină, pentru că altfel vom plăti cu toții tarife foarte mari. Acest lucru ne va afecta pe toți”, a remarcat Maia Sandu.
De asemenea, șefa statului a chemat cetățenii să utilizeze rațional apa și să economisească această resursă, în contextul deficitului sever provocat de secetă.
„Trebuie să folosim apa cu mare grijă. Știu că mulți oameni au nevoie de apă nu doar pentru consum, ci și pentru irigare și înțeleg că au muncit, au crescut plantele și își doresc o recoltă bună pentru a câștiga un ban. Totuși, cred că putem economisi. Este o situație complicată, nu doar în Republica Moldova, și trebuie să fim foarte responsabili, să economisim acolo unde putem, mai ales atunci când deficitul este cel mai mare”, a punctat Maia Sandu.
Președinta a accentuat că, în contextul conflictelor armate și al instabilității internaționale, Republica Moldova trebuie să își consolideze reziliența pentru a face față provocărilor din domeniul energetic și economic.
„Atâta timp cât avem război pe continent, războaie care influențează regiunile din care provin aceste resurse energetice, iar acum, evident, mă refer la războiul din Iran, asemenea situații de incertitudine, creșteri și fluctuații de prețuri vor rămâne posibile. Noi încercăm să ne creștem reziliența, dar nu avem resurse proprii. Trebuie să devenim mai eficienți, să substituim, acolo unde este posibil, anumite tipuri de energie cu altele. Încercăm, de fiecare dată când apare o asemenea situație, să intervenim, să negociem și să obținem cele mai bune soluții pentru cetățenii noștri. Trebuie să devenim mai rezilienți și să fim pregătiți pentru orice provocare”, a concluzionat Maia Sandu.
La finele lunii iulie, Guvernul a instituit, pentru o perioadă de 30 de zile, starea de alertă în sectorul energetic și starea de alertă hidrologică, pentru a preveni riscurile asupra aprovizionării țării cu carburanți și apă.
Starea de alertă în sectorul energetic a fost declarată în contextul perturbărilor de pe piața regională a carburanților. Creșterea prețurilor internaționale la petrol și motorină, conflictul din Orientul Mijlociu, întreruperea temporară a livrărilor de țiței kazah prin terminalul Novorossiisk și nivelul scăzut al Dunării au afectat lanțurile de aprovizionare.
Totodată, starea de alertă hidrologică a fost instituită în urma reducerii semnificative a resurselor de apă din bazinul Nistrului. Astfel, nivelul apei din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, Ucraina, a ajuns la 112,9 metri, cu peste patru metri mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, când era de 117 metri. În ultimele zile, în lac intră, în medie, aproximativ 30 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce evacuările se ridică la circa 85 de metri cubi pe secundă, prag care ar putea afecta funcționarea stațiilor de captare și alimentarea cu apă.
La fel, din cauza secetei, debitul foarte scăzut al Dunării reduce capacitatea mai multor centrale electrice de a funcționa la parametri normali, deoarece apa este esențială pentru răcirea instalațiilor. Republica Moldova face parte din piața regională de energie și depinde de importuri, astfel încât atunci când există un deficit în regiune, acesta influențează și cantitățile de energie pe care le putem procura.
