Un nou studiu internațional publicat în revista Nature a constatat că până la jumătate din pădurea tropicală amazoniană ar putea ajunge la un punct critic, urmat de prăbușirea ecosistemului, până în 2050, ca urmare a deficitului de apă, a defrișărilor și a schimbărilor climatice. Documentul face apel la măsuri de remediere pentru a reface zonele degradate și a crește rezistența pădurilor.
Timp de 65 de milioane de ani, pădurile amazoniene au rămas relativ rezistente la schimbările climatice. În prezent, regiunea este din ce în ce mai mult supusă unui stres fără precedent din cauza încălzirii temperaturilor, a secetelor severe, a defrișărilor și a incendiilor. Oamenii de știință estimează că, până în 2050, între 10% și 47% din păduri vor fi supuse unor perturbări complexe care ar putea declanșa schimbări neașteptate ale ecosistemului și ar putea exacerba schimbările climatice regionale.
Autorul principal al studiului, Bernardo Flores, om de știință la Universitatea Federală din Santa Catarina din Brazilia, s-a declarat surprins de rezultate, care prevăd o posibilă trecere de la o dispariție lentă la o dispariție rapidă a pădurilor mai devreme decât se aștepta. „Până în 2050, rata de creștere va accelera. Odată ce vom depăși punctul de basculare, vom pierde controlul asupra modului în care se va comporta sistemul”, a declarat el pentru The Guardian.
În centrul și sudul Amazoniei, temperaturile din sezonul uscat sunt deja cu 2°C mai ridicate decât în urmă cu 40 de ani, potrivit unui studiu. Modelele prevăd că, până în 2050, vor fi cu 10-30 mai multe zile uscate decât în prezent, iar temperaturile maxime anuale vor crește cu 2-4°C. Acest lucru va reduce potențial productivitatea pădurilor și capacitatea lor de a stoca carbon. Tiparele precipitațiilor se schimbă. Zonele din pădurile amazoniene centrale și periferice au devenit mai uscate de la începutul anilor 1980. Precipitațiile anuale din sudul Amazonului bolivian au scăzut cu aproape 20 mm. În schimb, regiunile vestice și estice sunt din ce în ce mai umede. Oamenii de știință consideră că, dacă aceste tendințe continuă, rezistența ecosistemelor se va schimba. Unele regiuni se vor transforma în savană, dar majoritatea zonelor vor rămâne într-o stare degradată.