Oamenii de știință au stabilit că nu doar arderea cărbunelui și a gazelor naturale furnizează energie pentru operațiunile cripto-fermelor: centralele nucleare și hidroelectrice au, de asemenea, o contribuție semnificativă.
Experții ONU au studiat consecințele exploatării miniere a criptomonedei bitcoin în timpul boom-ului minier din 2020-2021. Aceștia au ajuns la concluzia că producția de criptomonede a dus la pătrunderea în atmosferă a peste 85,8 milioane de tone de dioxid de carbon, în timp ce omenirea a pierdut accesul la 1,65 miliarde de tone de apă potabilă curată. Acest lucru a fost raportat de serviciul de presă al Universității Națiunilor Unite (UNU). Studiul a fost publicat marți în revista științifică Earth’s Future.
„Rețeaua globală de minerit bitcoin a consumat aproximativ 173 de terawați de electricitate în timpul boom-ului minier. Dacă această rețea ar fi o țară, ea ar ocupa atunci locul 27 în lume în ceea ce privește consumul de energie și ar fi comparabilă cu Pakistanul din acest punct de vedere. Peste 67% din această energie electrică a fost generată de centrale termice ale căror emisii cumulate au depășit 85,8 milioane de tone de CO2”, se arată în cercetare.
Aceasta a fost concluzia la care a ajuns o echipă de climatologi și ecologiști condusă de profesorul Kaveh Madani, în timp ce studia efectele boom-ului minier al criptomonedelor care a început în 2020 și s-a încheiat la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022. În această perioadă, prețul pentru bitcoin, principala criptomonedă, a crescut de patru ori, declanșând o „febră a criptomonedelor” la nivel global.
Experții ONU au studiat ce resurse au fost folosite pentru a obține bitcoini în 76 de țări în care mineritul de bitcoin era activ. Analiza a demonstrat că mineritul de bitcoin a fost asociat nu numai cu costuri energetice ridicate, ci și cu eliberarea a 85,8 milioane de tone de CO2 în atmosferă și cu pierderea a 1,65 miliarde de tone de apă potabilă curată.
Aproximativ jumătate din aceste emisii, 40 de milioane de tone de CO2 și din volumele de apă pierdute sunt atribuite Chinei, care a fost lider în domeniul mineritului de bitcoin înainte ca guvernul RPC să înceapă să introducă măsuri de restricționare a mineritului de criptomonede în mai 2021. Printre primii zece lideri în ceea ce privește emisiile de criptomonede se numără, de asemenea, SUA, unde o parte semnificativă a capacității miniere a fost mutată după interdicțiile impuse de China, precum și Kazahstan, Rusia, Malaezia, Canada, Singapore și alte câteva țări.
Profesorul Madani și colegii săi estimează că primele zece țări producătoare de bitcoin sunt responsabile pentru aproximativ 92-94% din emisiile de dioxid de carbon și pierderile de apă asociate cu generarea de criptomonede. Din acest motiv, experții ONU sugerează ca organismele de reglementare din aceste țări să elaboreze măsuri care să permită luarea în considerare a impactului mineritului asupra climei și mediului și să controleze ca producătorii de criptomonede să compenseze daunele pe care le provoacă naturii.
