De opt ani, Ana Gavriluța din satul Copanca, raionul Căușeni, cultivă căpșuni în câmp deschis, de când a preluat această pasiune de la socrii săi. Cu anii, suprafețele cultivate s-au mărit de la 30 ari până la 5 hectare, iar pasiunea a devenit o afacere profitabilă, pe care o dezvoltă împreună cu soțul.
Acum doi ani, Ana a vrut să dea un suflu nou afacerii și pentru asta a căutat posibilități de finanțare. Așa a găsit anunțul despre concursul de granturi organizat de proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade). Datorită grantului oferit de Suedia și Marea Britanie în valoare de 15 mii de dolari, dar și a mentoratul obținut în cadrul proiectului PNUD/AdTrade, Ana și-a realizat visul mai bine decât și-a imaginat. A construit două sere a câte 10 ari fiecare, pe care le-a dotat cu echipament de irigare și folie de mulcire, care îi ajută la încălzirea solului și combaterea dăunătorilor.
„Dacă n-ar fi fost asistența din partea Suediei, Marii Britanii și PNUD nu ne-am fi permis să construim aceste sere, e o necesitate, dar prea costisitoare pentru o familie tânără”, susține Ana Gavriluța.
Construcția serelor le-a oferit posibilitate soților Gavriluța de a obține recolte mai mari în extrasezon, indiferent de condițiile meteorologice. Astfel, din cele două sere, antreprenoarea culege zilnic în perioada de recoltare până la 400 kg de căpșune, pe care le comercializează la piețele din Chișinău și online.
Antreprenoarea spune că fiind printre primii vânzători de căpșuni pe piață, poate vinde marfa repede și la un preț avantajos. Succesul se datorează și soiurilor pe care le cultivă. După mai multe „experimente” au optat pentru Clery și Marmulad, care se caracterizează prin fructe dulci, mari, aromate și rezistente la transportare. Câștigă în fața concurenței nu doar prin calitatea căpșunilor cultivate, dar și prin ambalajul comod folosit pentru livrare – caserole din carton biodegradabil.
„Pe plantațiile noastre utilizăm doar preparate bio, nu folosim produse chimice nici la o etapă, de aceea producția noastră este eco și o recomandăm cu încredere tuturor, chiar și celor mai mici consumatori. De exemplu, după recoltarea căpșunilor, noi plantăm în sere muștar, pe care îl folosim ulterior ca și îngrășământ natural, care îmbunătățește calitatea solului și stimulează creșterea sănătoasă a plantelor”, explică Ana.
Despre toate astea antreprenoarea povestește și clienților săi, pe care îi ține mereu aproape prin postările și filmulețele pe care le promovează pe rețelele sociale. „Atunci când ei văd cum se derulează toate etapele de cultivare, îngrijire și recoltare au mai multă încredere în produs”, susține Ana.
Ana a învățat despre strategiile de marketing în cadrul seminarelor organizate cu asistența proiectului PNUD/AdTrade. Iar afacerea îi merge strună și datorită mentoratului de care a beneficiat în cadrul proiectului.
După ce a construit serele și s-a convins de eficiența lor, Ana s-a apucat de construit noi planuri. „Nu îți micșora visele doar ca să se potrivească realității”, și-a zis ea. Pentru că piața din Republica Moldova este mică, iar concurența mare, ea râvnește să ajungă cu căpșunele sale dulci și timpurii pe piețele din țările vecine, în special în România.
Crede că va reuși și are două argumente imbatabile. În primul rând, mărind suprafețele va păstra aceeași calitate a mărfii și cumpărătorul n-are cum să n-o aprecieze. Or, moto-ul de care se conduce spune că fiecare este responsabil pentru sănătatea lui, deoarece fiecare dintre noi are posibilitate să aleagă ce cumpără și ce mănâncă. În al doilea rând, căpșunele, fiind primele fructe care se coc primăvara, sunt la mare căutare, pentru gustul lor, dar și beneficiile pe care le au pentru sănătate. Pentru ca intenția ei să se materializeze cât mai curând, Ana Gavriluța lucrează deja la un nou punct din planul său de afaceri, prin care și-au propus să reducă suprafețele cultivate sub cerul liber și să le mărească pe cele cultivate cu căpșuni în spații protejate.
Sursa:undp.org