Încălzirea globală a afectat mirosul zăpezii. La această concluzie neașteptată au ajuns cercetătorii de la Universitatea McGill și de la Centrul Monell pentru Studii Chimice, potrivit The Washington Post.
Oamenii de știință au declarat că mirosul de zăpadă depinde de compoziția solului și a aerului. Johan Lundstrem, profesor de neurologie clinică la Centrul Monell din Philadelphia, afirmă că stratul superior de zăpadă absoarbe mirosurile din atmosferă (substanțe care au un miros neplăcut ascuțit) – cu cât precipitațiile se află mai mult timp pe sol, cu atât mirosul lor se schimbă mai mult.
În același timp, oamenii sunt capabili să distingă unele molecule mai bine decât altele. „De exemplu, materialul biologic în descompunere creează geosmin, mirosul pământului, la care nasul nostru este deosebit de sensibil. Dacă luați doar o picătură din acest odorant și îl amestecați bine într-o piscină, îl puteți simți în continuare. Cu alte cuvinte, mirosul de poluare poate fi simțit foarte ușor”, a explicat Lundström. Astfel, poluarea care provoacă schimbările climatice, care crește în atmosferă, face mirosul de zăpadă mai intens.
Creșterea temperaturii solului din cauza încălzirii globale a fost, de asemenea, citată ca un factor în cazul mirosului precipitațiilor de iarnă. Universitatea McGill a descoperit că solul și aerul mai cald ajută la circulație și la creșterea intensității moleculelor odorante. Pe măsură ce zăpada se topește, poluează solul, din care substanțele nocive se întorc ulterior înapoi în aer. O creștere a temperaturii solului poate crește, de asemenea, toxicitatea unor constituenți ai solului și poate accelera procesul de descompunere.