Potrivit Programului Alimentar Mondial, peste un milion de oameni din sudul Madagascarului sunt disperați să supraviețuiască în prima foamete cauzată de schimbările climatice globale. Regiunea a fost grav afectată de seceta care a durat în ultimii ani.
Madagascar, a patra insulă ca mărime din lume, are un ecosistem unic – este format din animale și plante care nu se găsesc nicăieri altundeva pe planeta noastră. Sezonul uscat durează de obicei aici din mai până în octombrie, iar sezonul ploios începe în noiembrie, dar schimbările climatice globale au perturbat complet ciclul obișnuit pentru locuitorii locali.
„Precipitațiile, desigur, au scăzut semnificativ”, spune Alice Rahmun, purtătoare de cuvânt a Programului Alimentar Mondial (WFP). – Când începe să plouă, localnicii au speranță, dar apoi se dovedește că este doar o ploaie scurtă, după care va fi din nou uscat. Și asta continuă an de an, așa că oamenii nu au cu ce să-și completeze proviziile de hrană acum.
Alice Rahmun a călătorit recent în sudul Madagascarului, unde ONU și partenerii săi ajută sute de mii de rezidenți locali. A văzut acolo sate, înconjurate de câmpuri uscate, și parcele de roșii care erau „complet galbene sau chiar maronii” din cauza lipsei de umiditate. „În unele zone, oamenii pot încă să crească ceva, dar în fiecare an trebuie depășite din ce în ce mai multe dificultăți”, susține Rahmun. – În alte zone, acum nu crește absolut nimic, așa că oamenii supraviețuiesc hrănindu-se cu lăcuste, fructe și frunze de cactus. Frunzele de cactus erau folosite doar ca hrană pentru vite, oamenii nu le mâncau niciodată.”
Situația este agravată de faptul că, în condițiile meteorologice actuale, chiar și cactușii mor treptat din cauza secetei. Pentru a supraviețui, oamenii abandonează propria producție agricolă, vând vite, câmpuri și chiar casele lor, ceea ce distruge complet modul de viață a miilor de comunități locale.
„Pentru a câștiga măcar ceva, toată familia este implicate în anumite activități, copii nu mai frecventează școlile, iar acest lucru afectează negativ nivelul general de educație pe insulă”, subliniază Alice Rahmun.
Programul Alimentar Mondial, în colaborare cu parteneri umanitari și guvernul Madagascarului, ajută țara în două domenii principale. În primul rând, aproximativ 700 de mii de locuitori din insulă primesc deja ajutorul alimentar de care au nevoie pentru a trăi, inclusiv alimente speciale pentru a preveni înfometarea. „Al doilea pilon include măsuri pe termen lung care permit comunităților locale să se pregătească mai bine, să răspundă și să se recupereze mai rapid după șocurile climatice”, explică Alice Rahmun. „În special, construim canale de irigare, reîmpăduriri și chiar microasigurări pentru a ajuta fermierii să-și revină după pierderile de recolte”.
Principalul obiectiv al Programului Alimentar Mondial în acest moment este de a oferi sprijin celor aproximativ un milion de oameni din Madagascar până în aprilie anul viitor, pentru care PAM încearcă acum să colecteze 70 de milioane de dolari. „În plus, încercăm să atragem parteneri pentru a finanța soluții care să permită comunităților rurale din Madagascar să se adapteze la impactul schimbărilor climatice”, adaugă Alice Rahmun.
Peste puțin peste o săptămână, liderii mondiali se vor reuni la Glasgow pentru Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26), pe care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a numit-o „ultima oportunitate de a schimba situația pe o planetă bolnavă”.
Alice Rahmun spune că Programul Alimentar Mondial dorește să folosească COP26 pentru a muta concentrarea comunității internaționale de la răspunsul la criză la managementul riscurilor. „Dacă este lăsat așa cum este, numărul de oameni înfometați va crește exponențial în următorii ani”, spune ea. „Acest lucru se aplică nu numai Madagascarului, ci și unui număr mare de alte țări și regiuni întregi ale planetei”.