Acidificarea în Oceanul Arctic este de așteptat să fie mai puternică decât s-a crezut anterior datorită absorbției mai mari a dioxidului de carbon (CO2). Acest lucru poate duce la descompunerea animalelor marine cu cochilii tari, importante în lanțurile alimentare, cum ar fi midiile și „fluturii de mare”, scrie IFL Science. Apa de mare absoarbe CO2 atmosferic ca parte a ciclului climatic natural și declanșează o serie de reacții chimice care scad pH-ul apei de mare și concentrația ionilor de carbonat. Cu toate acestea, absorbția crescută a dioxidului de carbon, cauzată de activitățile umane, poate duce la pierderea unor organisme importante. Moluștele, coralii și crustaceele absorb acești ioni de carbonat din apa de mare pentru a-și crea cochilii dure, dar din cauza coborârii nivelurilor rezultă că învelișurile lor vor deveni mai slabe în timp și, deoarece acestea joacă un rol cheie în baza lanțului trofic marin, pot avea consecințe grave speciile de la toate nivelurile.
Se prognozează ca creșterea acumulării regionale de carbon antropic și acidifierea oceanelor să se realizeze, mai mult decât se așteptase anterior. Oceanul Arctic va absorbi cu 20% mai mult CO2 în secolul XXI decât se credea, dacă CO2 atmosferic continuă să crească. Acest lucru va duce la o scădere a calcitei până la sfârșitul secolului, care, combinat cu „schimbarea condițiilor fizice și biogeochimice în Arctica, ar putea agrava impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine vulnerabile din Arctica”, scriu autorii.
„Acest lucru va duce la o creștere semnificativă a acidificării oceanelor, în special în intervalul de la 200 la 1000 de metri. Acest lucru poate avea consecințe importante pentru lanțul trofic arctic și pentru peștii și mamiferele marine mai mari care depind de animale cu carbonat de calciu”, a declarat Jens Terhar, membrul grupului de modelare.
Un studiu anterior publicat de NOAA a stabilit că cochiliile de pteropode se dizolvă în doar 45 de zile dacă sunt plasate în apa de mare cu pH și niveluri de carbonat prognozate pentru anul 2100. Cercetătorii au concluzionat că datele au consecințe grave pentru ecosistemele marine sensibile din zona arctică care au devenit deja vulnerabile ca urmare a schimbărilor climatice și a impactului uman. Habitatele accesibile pentru speciile cheie, cum ar fi pteropodele (Limacina helicina) sunt susceptibile de a continua să se micșoreze, afectând toate nivelurile de lanțuri trofice pelagice, în timp ce este așteptat ca acidificarea crescută să afecteze negativ creșterea, supraviețuirea și comportamentul speciilor importante din punct de vedere al mediului care depind de pteropode în almentare.