Defrișările la nivel mondial au crescut cu 3,2% anul trecut, potrivit unui studiu realizat de World Resources Institute (WRI). Proiectul său de monitorizare a pădurilor „Global Forest Watch” folosește imagini din satelit pentru analiză, iar o mare parte din date au fost colectate de oameni de știință de la Universitatea din Maryland, titrează Reuters.
Brazilia, Indonezia și Bolivia sunt pe primul loc în lume în ceea ce privește defrișările. Acestea sunt urmate de Republica Democratică Congo, potrivit studiului.
Peste 140 de țări s-au angajat în 2021 să pună capăt defrișărilor până la sfârșitul deceniului, un obiectiv care necesită reduceri uriașe ale distrugerilor în fiecare an, a declarat Rod Taylor de la WRI.
„Suntem departe de drumul cel bun și ne îndreptăm în direcția greșită atunci când este vorba de reducerea defrișărilor la nivel mondial”, a spus el.
O altă constatare a studiului se referă la incendiile de vegetație. În 2022, pierderile de arboret în toate pădurile din întreaga lume au crescut cu 24%, în principal din cauza incendiilor uriașe din Canada. Pierderile de arbori din această țară au totalizat peste 80.000 de kilometri pătrați și au fost de trei ori mai mari decât în orice alt an din istoria înregistrată. În timp ce defrișările sunt o cauză a schimbărilor climatice provocate de om, incendiile, spun oamenii de știință, sunt mai degrabă un simptom al încălzirii globale, care duce la condiții mai calde și mai uscate.
Dar există și vești bune. În 2023, pierderile de păduri tropicale au scăzut cu 9% față de 2022. Deși distrugerile rămân foarte mari (aproximativ 37.000 de kilometri pătrați anul trecut), există o tendință pozitivă. Brazilia, Republica Democrată Congo și Bolivia au fost în fruntea clasamentului țărilor tropicale cu cea mai mare pierdere de păduri. Oamenii de știință consideră că pădurile tropicale virgine sunt printre cele mai valoroase, deoarece vegetația lor luxuriantă este cea mai bogată în carbon. Aceste păduri sunt, de asemenea, o comoară de biodiversitate. Pădurea tropicală amazoniană, de exemplu, găzduiește cel puțin 10% din speciile cunoscute de pe Pământ.