Digitalizarea este o prioritate a Ministerului Justiției pentru următorii ani. Tehnologia poate contribui nu doar la independența și eficiența actului de justiție și a sistemului în general, dar și la îmbunătățirea, la facilitarea accesului la justiție pentru toate persoanele.
Petru Vîrlan este directorul adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, instituție subordonată Ministerului Justiției, responsabilă de asigurarea activității organizatorice a instanțelor de judecată, ceea ce presupune o lungă listă de sarcini, inclusiv administrarea și dezvoltarea sistemului informațional judiciar.
Sistemul Informațional Judiciar are patru componente: Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), care este o aplicație de uz intern a instanțelor de judecată; Soluția informatică a ședințelor de judecată, care asigură înregistrarea audio a ședințelor și participarea prin video conferință la judecată; e-Dosarul judiciar, care este la etapa de testare, dar se dorește a fi extins în toate instanțele și cu acces pentru toți participanții la procesul de judecată și Portalul Național al Instanțelor de Judecată, care reprezintă un punct unic de acces la informaţiile despre activitatea tuturor instanţelor și este accesibil pentru toți.
Firește că instanțele de judecată sunt doar doar un element al justiției, dar pe partea de digitalizare pot fi un bun exemplu de cum sunt îmbunătățite lucrurile atunci când este voință.
Cu DREPTul: Să începem discuția despre viziunea AAIJ-ului și a Ministerului Justiției despre digitalizare.
Petru Vîrlan: Astăzi, noi ne conducem foarte mult de Planul de acțiuni al Ministerului Justiției și de Strategia pe domeniul justiției din 2022-2025, în care un punct prioritar este digitalizarea procesului de justiție în Republica Moldova. De fapt, acest proces este unul natural, în mare parte digitalizarea este un proces continuu și noi astăzi suntem conștienți de acest fapt și încercăm să-l introducem în domeniile noastre, pentru că la noi astăzi foarte multe procese sunt digitalizate, inclusiv justiția nu trebuie să rămână în urmă.
Dar pe lângă faptul de confort pe care îl aduce pentru justițiabili este și de eficiență, digitalizarea proceselor este un termen mai restrâns, pentru că procesul de judecată, eu vorbesc în ansamblu, trebuie să fie digitalizat.
De fapt, astăzi noi avem PIGD sau, descifrat, Programul integrat de gestionare a dosarelor în care astăzi orice judecător administrează dosarul său electronic în cadrul acestui program și se duce o evidență foarte strictă a acțiunilor pe care le face judecătorul și participanții în cadrul procesului de judecată, fie el penal, civil, contravențional sau administrativ. Tot ce ține de instanța de judecată, se duce o evidență electronică și astfel este un mijloc de securizare și a judecătorilor, și a membrilor la procesul de judecată. Ședințele de judecată sunt înregistrate cu Sistemul audio FEMIDA și participanții pot avea acces la ședințele de judecată și pot, de exemplu, să solicite să-l aibă pentru proces, pentru că este asigurată securitatea și a participanților la proces, dar și a completului de judecată în acest sens.
Dar noi astăzi vorbim despre un proces mai amplu, procesul în care deja justițiabilii sunt implicați în acest proces și ca depunerea cererilor de chemare în judecată să se efectueze prin procesul electronic.
Astăzi este oarecum naturală și necesară această acțiune și noi suntem conștienți că trebuie să întreprindem niște acțiuni concrete. De aceea, aplicația-pilot e-Dosar, care este dezvoltată la Bălți, la Edineț și la Ungheni, vine anume să aducă soluții în acest segment, ca justițiabilii și profesioniștii în cadrul justiției, avocații, chiar acum vorbim cu cei de la Procuratura Generală, cu suportul Agenției de Guvernare Electronică, ca documentele care vin în cadrul instanțelor de judecată să fie depuse electronic în cadrul Sistemului e-Dosar și chiar ele să fie administrate de către părți în Sistemul e-Dosar, să fie stabilită o ședință de judecată, o agendă comună în care judecătorul să vadă disponibilitatea părților, la fel și părțile să vadă când judecătorul planifică ședința de judecată.
Aceste procese vin doar să ușureze activitatea justițiabililor, pentru că noi avem și o problemă care durează foarte mult – termenul de examinare a cauzelor, sunt foarte multe procese și foarte multe acțiuni care trebuie asigurate și judecătorul trebuie să citeze în termen părțile, trebuie să îndeplinească mai multe acțiuni care sunt obligatorii conform Codului de procedură și aceste acțiuni pot fi utilizate și prin sistemul e-Dosar, ca ele să fie mai ușor implementate și ca să fie respectate drepturile părților în cadrul procesului de judecată.
Cu DREPTul: Ca să mă asigur că am înțeles corect, digitalizarea justiției e un termen general care include mai mulți actori. Agenția pe care o reprezentați, de fapt, are în responsabilitate instanțele de judecată.
Petru Vîrlan: Corect.
Cu DREPTul: Dvs. vorbiți despre digitalizarea procesului de judecată, care e un element din procesul sau întreg puzzle-ul acesta de digitalizare a justiției și unul din actorii implicați în actul justiției. La momentul actual, unde suntem pe grădinuța, partea dvs. și unde vrem să ajungem în următorii, să zicem, un an, doi, cinci?
Petru Vîrlan: Fac referire la declarațiile dnei Veronica Mihailov-Moraru, care a spus că digitalizarea justiției nu ține doar de instanța de judecată, dar este un complet de acțiuni mai mare, pentru că aici include și digitalizarea profesiilor libere profesioniste, și foarte mulți actori din domeniul justiției, nu doar instanțele de judecată. Noi, pentru că domeniul nostru prioritar sunt instanțele de judecată și în relația cu justițiabilii suntem implicați, dar sigur că celelalte procese deja Ministerul Justiției le coordonează conform competențelor și cei care sunt responsabili, direcțiile de specialitate în acest sens. Noi astăzi avem aplicația e-Dosar în forma pe care o avem.
De fapt, în domeniul digitalizării nu există o limită, de fiecare dată tehnologiile se dezvoltă într-un timp foarte alert și noi oarecum trebuie să mergem din urmă și să fim în top și noi cu această dezvoltare.
Dar principalul nostru obiectiv pentru următorii trei ani este ca relația dintre justițiabili și instanțele de judecată să fie cât mai ușoară și cât mai accesibilă.
Pentru ca justițiabilii să poată depune cererile în instanțele de judecată și să poată administra probele pe care le prezintă în instanțele de judecată, să poată planifica o ședință de judecată în cadrul instanței de judecată și să poată primi notificări despre proces și chiar să poată primi și hotărârea în variantă electronică, pentru că pentru aceste procese pe care le-am spus eu de fiecare dată el este obligat să meargă în instanța de judecată, aceasta îi creează foarte mare disconfort și cheltuieli pentru instanță, pentru că trebuie să administreze aceste cereri, și pentru justițiabili pentru că trebuie să se deplaseze de mai multe ori la instanță. Și chiar în cadrul ședințelor de judecată el se deplasează.
Este și ideea ca să poată participa în ședințele de judecată și pe variantă de videoconferință, pentru că noi avem o realitate în Republica Moldova și avem foarte mulți cetățeni plecați peste hotare, care se află în diasporă, și din cauza aceasta noi avem foarte multe amânări și chiar au fost unele ședințe ca test și au fost foarte eficiente.
Cu DREPTul: Ați menționat împreună, cumva, sau una din alta a reieșit și despre e-Dosar, și despre videoconferință, iar eu voiam să vă întreb separat despre ele. Pandemia cumva ne-a arătat că multe lucruri sunt posibile și mă uitam chiar peste cifre că videoconferințele până la pandemie practic erau în jurul cifrei 0, acum sunt deja zeci de mii. Este o discrepanță mare, în unele instanțe nu sunt înregistrate deloc videoconferințele, altele foarte bine excelează. Ce lecții ne-a învățat această perioadă?
Petru Vîrlan: Pandemia, de fapt, a fost un catalizator al proceselor și al videoconferințelor în cadrul instanței de judecată. Vă dați seama, acea situație în care nu puteau să fie transportați la instanță, în special noi vorbim despre persoanele care se află în detenție, soluția unică a fost ca să participe prin videoconferință, de aceea condamnații au acceptat și a fost foarte eficient, pentru că puteau să-și expună punctul de vedere și judecătorul să se pronunțe, pentru că foarte multe acțiuni în cadrul penitenciarului sunt admise de către judecători și judecătorii trebuiau să participe la ședințele de judecată cumva.
În 2019 noi aveam o situație foarte critică, pentru că aveam un număr de ordinul zecilor al ședințelor de judecată, iar în 2020 deja aveam 20.000 de ședințe de judecată petrecute pe videoconferință.
Și astăzi continuăm acest tip de ședințe, pentru că din punct de vedere economic este eficient, pentru că nu mai sunt necesare cheltuielile de etapizare, pentru că, vă dați seama, condamnatul din penitenciarul X trebuie să vină la instanța care se află în alt raion sau poate la Curtea de Apel, care poate se află la sute de kilometri distanță și noi vedem că această cifră a videoconferințelor crește foarte mult, în 2022 este de ordinul a circa 32.000 de ședințe de judecată petrecute pe videoconferințe, ceea ce este foarte mult.
Cu DREPTul: Și nu doar deținuți?
Petru Vîrlan: Au fost audiați minori prin videoconferință, au participat martori de peste hotare, judecători Amnesty International au participat în aceste videoconferințe și s-a dovedit a fi foarte eficientă în acest sens.
Cu DREPTul: Videoconferința doriți să fie o parte integrală a viitorului e-Dosar, așa cum îl vedeți că ar trebui să arate el? Acum, e-Dosarul e la etapa testării în două instanțe din țară, după aceste prime rezultate, că e mai bine deja de un an la modul practic cum se lucrează, care sunt concluziile și ce doriți să dezvoltați sau la care formă să se ajungă?
Noi ne dăm seama ce avem de îmbunătățit în acest sistem, sistemele IT necesită mereu să fie îmbunătățite și doar lucrând cu ele putem să ne dăm seama ce este bine și ce trebuie de îmbunătățit ca procesul să meargă mai eficient.
Petru Vîrlan: Dar ne-am dat seama că ar fi foarte OK ca noi să integrăm oarecum sistemele de videoconferință și e-Dosar. Și una dintre priorități chiar aceasta și este, ca să identificăm oarecum o soluție tehnică de integrare a e-Dosarului cu sistemul de videoconferință, ca cetățeanul, având posibilitatea să participe în videoconferință din alte locații, care sunt, sigur, admise de către judecători să poată participa în cazul de judecată. Procesul acesta o să aibă o soluție mai rapidă, dar și din punct de vedere economic, pentru că de multe ori noi am văzut situații în care cetățenii trebuiau să vină de peste hotare ca să participe la o ședință de judecată. Și iarăși, este un proces foarte amplu și judecătorul agenda ședinței de judecată trebuie s-o coordoneze din timp și de multe ori se întâmplă și amânările despre care noi astăzi vorbim.
Cu DREPTul: În esență, acum e-Dosar ce reprezintă?
Petru Vîrlan: De fapt, este o soluție tehnică, un sistem în care justițiabilul, bine, astăzi el este în pilotare și sunt admiși avocați, avocatul de la birou, de acasă depune cererea de chemare în judecată, administrează probe în cadrul dosarului, face cunoștință cu dosarul. Există și posibilitatea calendarului electronic în care poate propune o dată pentru judecată și judecătorul, dacă este disponibil, poate s-o accepte, de asemenea, judecătorul poate solicita ca să fie ședința de judecată și părțile s-o accepte.
Practic, e-Dosar reflectă acțiunile care pot fi efectuate fizic, adică depunerea cererilor în cadrul instanțelor și alte acțiuni, doar că ele se fac în mediul online, adică se fac electronic și pentru aceasta este nevoie de elementele de siguranță electronică, să aibă semnătură electronică, pentru ca documentele să fie semnate electronic, pentru ca documentele electronice să aibă valabilitate.
Cu DREPTul: Acestea câteva luni de testare, ce arată, de fapt, la ce concluzie ați ajuns?
Concluzia arată că este chiar necesară această aplicație.
Petru Vîrlan: La început, când am lansat-o la Bălți, era oarecum, din partea avocaților vorbesc acum, pentru că ei în mare parte sunt beneficiarii actuali, era o oarecare rezistență, fiindcă nu cunoșteau și ziceau: „Dar pentru ce trebuie să semnez eu electronic, cu semnătură electronică?”, mulți dintre ei nici nu aveau semnătură electronică. Au trecut vreo 2-3 luni și am primit mai multe telefoane, sunau deja mai mult avocați – „vreau și eu, vreau și eu să am acces la sistem”, pentru că au văzut că este posibil de pe telefonul mobil să trimiți anumite acte la instanța de judecată și aceasta le ușurează foarte mult munca.
Vă dați seama nu trebuie să facă deplasări de sute de kilometri în cadrul instanței să facă cunoștință cu dosarul. Eficiența s-a văzut în aceste acțiuni pe care avocații astăzi le depun și, de fapt, ei administrează deja dosarele. Mai mult ca atât, și colegii noștri de la Procuratura Generală sunt foarte interesați ca să aibă și ei acces la această aplicație.
Cu DREPTul: La modul practic se dorește ca acest e-Dosar să fie echivalentul digital al dosarului?
Petru Vîrlan: De fapt, astăzi avem un dosar electronic în cadrul instanței, dar este dosarul judecătoresc în mare parte, dar el este și pe hârtie, pentru că este și obligație, dar și electronic, întrucât toate acțiunile sunt oarecum reflectate electronic și de la primirea cererii de chemare în judecată, când este încărcată în sistemul PIGD până la eliberarea hotărârii toată această informație este plasată în PIGD și noi putem s-o vedem oricând.
Dar astăzi vrem să mergem mai departe, pentru ca deja și părțile care participă în e-Dosar, și aici vorbesc de justițiabili, avocați, profesioniști în cadrul instanțelor de judecată, instituțiile publice care, de asemenea, participă în cadrul instanțelor de judecată, de exemplu, procedura de contencios administrativ să-și poată administra ei dosarul lor electronic, pentru că avem persoane care au mai multe dosare, de exemplu, în instanțele de judecată și mai multe instituții.
Pentru că noi ne propunem ca să fie și o aplicație mobilă, să poată avea acces la documentele care au fost depuse în cadrul instanțelor de judecată și să poată fi notificate electronic despre acțiunile care urmează pe dosar.
Ședințele de judecată cel mai des sunt, pentru că la noi chiar pentru cheltuielile de citare anul trecut în cadrul instanțelor de judecată s-au cheltuit circa 10 milioane de lei. Vorbesc de instanțele pe toată țara, dar banii aceștia ar fi mai bine să fie direcționați pentru dezvoltarea sistemelor electronice care au să ne permită mult mai mult ca noi să îmbunătățim sistemul de acces la justiție și justițiabilii au să aibă o satisfacție mai mare.
Cu DREPTul: Și aceste cheltuieli pot fi excluse?
Petru Vîrlan: Ele pot fi minimizate la maximum. Noi nu putem să excludem în totalitate sistemul convențional din cadrul instanțelor de judecată, pentru că este o realitate, noi astăzi mai avem cetățeni care încă nu au acces sau poate au acces, dar nu au cunoștințele necesare pentru a avea acces la sistemele electronice, probabil sunt și persoane care au o viziune mai sceptică în acest sens și am văzut persoane care foarte mult acceptă, de exemplu, ca judecătoria judecătorească, chiar dacă e cea electronică și cea fizică, care este pe foaie, are aceeași valoare juridică, dar dacă este ștampila și semnătura, atunci este mai convenabilă și are o mai mare valoare juridică pentru cetățean.
Adică ține de mentalitate și de educația juridică pe care o avem noi ca cetățeni și această necesită și o educație juridică la nivel de țară, dar totul se face cu timpul.
Cu DREPTul: Cum ne asigurăm că cel în beneficiul căruia se fac toate aceste îmbunătățiri este informat, este capabil să le folosească?
Petru Vîrlan: Eu am făcut anterior referire la educația juridică generală, educația juridică se dobândește nu doar în școli, în universități, dar și să informăm publicul că, uitați-vă, sunt și alte posibilități, nu trebuie să stăm în rând la instanță să scoatem noi hotărârea ceea de judecată, iată aveți acces la un simplu click distanță. De fapt, acțiunile trebuie oarecum concentrate de la toți actorii publici, inclusiv instituțiile publice, inclusiv ONG-urile, instituțiile de învățământ care pot să contribuie la aceasta și, nu în ultimul rând, mass-media care educă oarecum cetățenii și îi informează despre posibilitățile pe care le au ei.
Pentru că noi avem foarte multe situații în care cetățenii dacă văd, de exemplu, posibilitățile de a ușura anumite activități, cu siguranță au să aplice.
Sau la început, de exemplu, când a fost implementat sistemul PIGD, la noi, de fapt, a început dezvoltarea, digitalizarea sistemului de justiție mult mai înainte. În 2009 a fost stabilit deja că Programul integrat de gestionare a dosarelor se implementează în cadrul instanțelor și au început primele instanțe să lucreze în PIGD, dar la acea perioadă încă hotărârile judecătorești se scriau cu pixul.
Astăzi, judecătorii nu pot să conceapă lucrul lor fără sistemul PIGD.
Cu DREPTul: Câți ani a durat până să fie exclusă această rezistență și sută la sută instanțele să lucreze?
Petru Vîrlan: Din partea judecătorilor, ea a venit treptat, deja din 2016 deja în toată țara, judecătorii sunt foarte bucuroși că pot lucra, pentru că au înțeles care sunt beneficiile de siguranță, de securitate a procesului și nu pot fi invocate foarte multe ilegalități, pentru că este foarte simplu, procesul este oarecum înregistrat și nu pot să existe foarte multe dezbateri în acest sens. S-a înțeles că este necesar și deja voința sistemului.
Cu DREPTul: Ați menționat despre hârtie și îmi imaginam că un e-Dosar ar însemna zero hârtie, cum se întâmplă acum și cât e de marea povara asta cu dublatul, cu hârtia?
Petru Vîrlan: Unul dintre obiectivele de proiectare a e-Dosare este ca să fie cât mai eco friendly, să fie cât mai prietenos mediului înconjurător și asta înseamnă că foarte multă hârtie o să dispară din acest proces, pentru că noi astăzi, când se depun cererile de chemare în judecată, având de la zece până la sute de foi, vă dați seama și, conform Codului de procedură, numărul de cereri de chemare în judecată pe cazurile civile trebuie depuse în atâtea copii câte părți sunt pe dosar. Și noi avem dosare care au foarte multe părți. Deci sunt niște cheltuieli și niște investiții care pot fi minimizate în acest sens. Un alt element este că părțile pot avea acces electronic foarte simplu printr-un link pe care îl primesc pe poșta electronică și deja o să aibă acces la sistemul e-Dosar.
Sigur, noi nu putem poate să excludem în totalitate foile, dar să le minimizăm la maximum putem.
Este nevoie și de arhivat unele documente, dar sigur este numai un singur exemplar, nu mai trebuie ca astăzi să aibă și procurorul, și avocatul, și judecătorul, și toate părțile au câte un exemplar de dosar. Vă dați seama câte foi inutile sunt astăzi printate și e-Dosarul are unul dintre obiectivele principale acesta – să minimizăm la maximum consumul de hârtie și utilizarea hârtiei.
Cu DREPTul: La etapa asta care-s provocările cu care se confruntă și instituția pe care o reprezentați, dar și sistemul de justiție?
Petru Vîrlan: În primul rând, provocările legate de ordin economic, pentru că, ca să avem un sistem digitalizat foarte bine și ca să, cu adevărat să reflect necesitățile sistemului judecătoresc de digitalizare este nevoie de unele investiții.
Investițiile în domeniul IT nu sunt foarte mici, dar, sigur, ele într-un timp foarte scurt își dau elementele pozitive și foarte ușor noi putem să le justificăm.
Dar este nevoie de resurse financiare, ca noi să putem face dezvoltările în acest sens, ca să putem promova aceste dezvoltări și ca sistemul să aibă posibilitățile tehnice. Ne bucurăm foarte mult că în ultimii ani buget tot mai mare este în acest sens și ne reușește, sigur, nu este îndeajuns, dar noi încercăm, o altă soluție este ca să căutăm, partenerii noștri de dezvoltare să vină cu contribuții și ne bucurăm foarte mult că acest lucru se întâmplă și noi astăzi avem mai multe proiecte care ne ajută.
Alte provocări sunt, iarăși, educația juridică din partea justițiabililor, dar și a profesioniștilor care oarecum privesc cu ochii ca și la început, cum și judecătorii erau, dar și avocații sceptici, această…
Cu DREPTul: Cu neîncredere.
Petru Vîrlan: Da, cu neîncredere, dar după care, eu cred că cu mai multă informare a publicului și a justițiabililor această barieră se depășește și deja se vede care sunt beneficiile. Și resursele umane astăzi sunt o problemă destul de mare, pentru că avem în instanțe o criză acută de angajați, de grefieri, de asistenți, la fel în cadrul agenției avem mai multe posturi vacante. Eu am spus la început că din punct de vedere economic tot este o problemă a salariilor, dar, de fapt, și în instanță e necesară foarte multă tehnică, pentru că avem foarte mulți angajați, iar tehnica este destul de învechită de multe ori, în foarte multe instanțe și noi avem foarte multe solicitări de calculatoare de la judecători.
Cu DREPTul: Digitalizare fără computere bune nu poți face.
Petru Vîrlan: Da, sigur, fără tehnică bună nu putem să o facem. Calculatorul și sistemul sunt principala sursă în cazul în care, vă dați seama, un calculator care este odată cu PIGD-ul, din 2009, astăzi are anumite capacități, telefonul nostru pe care îl avem astăzi este mult mai performant decât calculatorul din 2009 și această tehnică trebuie periodic să fie îmbunătățită.
Există necesitate cam în proporție de 60 la sută din tehnica din instanța de judecată trebuie să fie îmbunătățită.
Instanțele au bugetele proprii, dar sunt foarte austere și foarte mici și își permit anumite cheltuieli foarte mici în fiecare an. Sigur, noi în acest sens ne bucurăm foarte mult că și partenerii noștri de dezvoltare vin cu contribuții și de multe ori avem foarte multe donații, care ne ajută cu calculatoare, cu tehnică, tehnică de videoconferință, de exemplu, sunt niște cheltuieli care la moment sunt prea mari pentru sistemul nostru și ne gândim de fiecare dată de unde să găsim surse financiare pentru a le investi, pentru că este o investiție, de fapt.
Cu DREPTul: Care-s beneficiile acestei digitalizări, dacă implică atât de multe costuri?
Petru Vîrlan: Investițiile care sunt evaluate că sunt necesare sunt net inferioare ca dimensiuni față de cheltuielile pe care noi le facem, care se fac pe anumite procese, care astăzi sunt și le avem. Noi cheltuim foarte mult pe transferul de dosare de la un sediu la altul, pe procurarea de hârtie, pe citarea persoanelor, sunt niște cheltuieli care pot fi înlocuite și acești bani, de fapt, ei sunt în sistem, doar că ei trebuie oricum cheltuiți, justificați și este un proces mai amplu, ca ei să fie redirecționați către punctele prioritare.
Noi vedem, de exemplu, și alte state din Uniunea Europeană sau care sunt membre ale Consiliului Europei, în mare parte cheltuielile pe domeniul justiției și digitalizării sunt mult mai mari, pentru că, cum noi vorbeam chiar și la ultima discuție la Comisia Europeană cu colegii, aceste cheltuieli care se fac sunt, de fapt, o investiție, și noi investim în relația publicului cu instanța, ca să fie instanța cât mai prietenoasă și cât mai accesibilă pentru justițiabil și ca timpul care este utilizat în cadrul instanței de judecată și în proces să fie cât mai bine organizat, ca justițiabilul, în primul rând, să fie satisfăcut de actul de justiție, de faptul că foarte ușor a avut acces la actul de justiție și că a avut o justiție eficientă și transparentă.
Cu DREPTul: De multe ori în discuție reiese elementul acesta de bani cheltuiți, bani economisiți și riscăm să pierdem din vedere principalul beneficiu – accesul la justiție și transparența actului de justiție.
Petru Vîrlan: Da, de fapt, vorbeam cu mai mulți colegi judecători, pentru justiție nu sunt principale economiile care au fost făcute în cadrul instanței de judecată, principalul este că accesul la justiție să fie eficient pentru justițiabil, ca justițiabilul să fie satisfăcut de actul de justiție, este principalul obiectiv al justiției. Sigur că este acest element ca să fie o economie, dar obiectivul principal, și au spus și colegii, și eu repet, este ca justiția să fie eficientă, transparentă și ca justițiabilul când vine în fața instanței de judecată să aibă încredere în actul de justiție care se execută și ca accesul să fie cât mai ușor.
Da, foarte multe procese pot fi digitalizate și munca angajaților care sunt în cadrul instanței o să poată fi folosită chiar cu adevărat într-un proces analitic, de exemplu, decât un proces tehnic.
De aceea, foarte multe procese în cadrul instanțelor sunt gândite pe faptul de a fi digitalizate pentru a elimina acest element oarecum spus birocratic, foarte multe foi, foarte multe documente, foarte multe registre, care pot fi îndeplinite de către o acțiune pe care o poate face sistemul electronic, și angajații instanțelor cu adevărat să se concentreze pe actul de justiție, pe hotărârea instanței de judecată care este finală și pe calitate.
Cu DREPTul: Iată despre celelalte elemente care reprezintă justiția, dar nu fac parte din actul judecătoresc, cum e posibil ele să se dezvolte în paralel și să fie o viziune comună, pentru că, trebuie de admis, mulți ani la rând s-a lucrat separat, fiecare în ogrăjoara, grădinuța lui și iată, acum, ce urmează să se întâmple și ce implică asta?
Corect. Repet, este nevoie de o viziune de ansamblu, noi nu putem privi, de exemplu, procesul de judecată digitalizat separat, este o parte a unui proces foarte amplu și acest proces de digitalizare vine pentru toate profesiile din cadrul sistemului de justiție.
Petru Vîrlan: Ministerul de Justiție în strategie și asta a specificat, că foarte multe profesii liberale trebuie să fie digitalizate, și noi am văzut, de exemplu, registrul executorilor judecătorești, în care s-a lucrat foarte mult și astăzi procedurile de executare sunt digitalizate. De asemenea, este foarte important, de exemplu, colegii avocați să digitalizeze procesele lor pe intern, de exemplu, registrul avocaților, ar fi foarte OK ca el să fie. Până astăzi noi nu avem, de exemplu, un mandat electronic al avocatului, și foarte simplu acesta ar fi, dar vă dați seama, din acest punct de vedere stopează procesul de digitalizare a proceselor în cadrul instanței, pentru că dacă mandatul nu este electronic, trebuie oarecum să ajungă la cunoștința judecătorului, să vadă că acest act este autentic.
V-am dat un exemplu cât de important este ca această viziune să fie de sistem, pentru că procesul de justiție începe încă de la faza, de exemplu, din cazul urmăririi penale, când se constată un fapt, o contravenție sau un proces, de când se depune cererea de chemare în judecată și până la executarea hotărârii judecătorești, care este un act final. Și aici noi vorbim de o hotărâre judecătorească, civilă, când, de exemplu, executorul judecătoresc o execută sau cea penală, de exemplu, în cadrul penitenciarului sau organului de probațiune să aibă acces și să ducă evidența interdicțiilor, de exemplu. Iarăși, din punct de vedere electronic, poate fi ușor stabilită.
Și această viziune sigur că poate să o asigure Ministerul Justiției, pentru că este principala autoritate în acest sens, care este responsabilă și care coordonează acțiunile.
Noi de fiecare dată încercăm să cooptăm toți colegii, și noi avem și cu avocații o discuție foarte bună, și cu cei de la procuratură, pentru ca sistemul să releve și punctul lor de vedere în acest sens, și ca necesitățile lor să fie implementate în acest sistem, de fapt, în toate sistemele pe care le avem.
Cu DREPTul: Îmi dau seama că nu se limitează doar la circuitul dosarului, e mult mai complex procesul, dacă vorbim de durată, la modul ideal, de ce perioade, ani, timp vorbim?
Petru Vîrlan: Sigur că în condițiile de astăzi pe care le avem, aplicația e-Dosar pe care o avem noi și ce obiective avem ca să fie mai aproape de justițiabili și accesul la justiție să fie cât mai ușor, pentru aceste acțiuni planificate ar fi cam trei ani, inclusiv perioada de dezvoltare a sistemelor informaționale, perioada de interconectare, perioada de analiză, că procesele trebuie analizate și trebuie…
Cu DREPTul: Modificări legislative…
Petru Vîrlan: Și modificări legislative, da, este un proces destul de amplu și, nu în ultimul rând, informarea și educarea justițiabililor și a celor care urmează să fie beneficiari finali ai aplicației generale pe toată țara. Și, nu în ultimul rând, iarăși repet, că acest proces, noi, ca instituție, și celelalte instituții să aibă capacitatea instituțională de administrare și capacitatea instituțională să fie foarte bună. Noi ultimul an, de fapt, avem foarte bune rezultate și oarecum carul a început să se miște mult mai bine din loc.
Cu DREPTul: Care este serviciul sau serviciile cele mai necesare în sistemul justiției, care ar trebui și poate fi digitalizat în viitorul apropiat, anul curent?
Petru Vîrlan: De fapt, noi când vorbim despre serviciile care sunt necesare în domeniul justiției sau prioritare, noi vorbim despre un proces, iarăși, de dezvoltare. În 2009, noi am avut o situație și, de fapt, astăzi suntem într-o altă situație, scopul care a fost practic astăzi toate dosarele sunt administrate de către judecători electronic, evidența este una și astăzi este de neconceput sistemul, da, fără aplicația PIGD.
Astăzi este un nou nivel în care principalul obiectiv este ca justițiabilul să aibă cât mai ușor accesul în cadrul instanțelor de judecată, la activitățile în cadrul instanței, să depună cererea de chemare în judecată, prioritar ar fi să aibă acces la agenda ședințelor de judecată în mod electronic, să poată depune anumite demersuri către instanță electronic, să poată face cunoștință cu dosarul și să poată depune, de exemplu, cererea de apel tot prin e-Dosar.
Adică, acțiunile pe care el astăzi le poate face fizic și care necesită timp, resurse, el să le poată face electronic, ceea ce o să scutească foarte mult din timpul său și din resursele cheltuite în acest sens.
Cu DREPTul: Și toate se regăsesc în e-Dosar?
Petru Vîrlan: Toate, da, sunt soluții pe care astăzi le conține soluția tehnică e-Dosar, care o să permită și permite ca aceste lucruri să fie o realitate.
Cu DREPTul: Dacă vorbim de servicii care pot și trebuie să fie în viitorul apropiat digitalizate, în afara procesului de judecată, dar în sistemul de justiție?
Petru Vîrlan: Este foarte necesar procesele din cadrul procuraturii, de administrare a dosarului procurorului, pentru că eu știu că la procuratură există un sistem e-Dosar, tot la fel se numește, dar și ele oarecum administrează dosarele în cadrul procuraturii, dar nu există acea finalitate ca actul procurorului final și dosarul să fie electronic trimis la judecată. Noi trebuie această soluție să găsim acest sens și să identificăm. De asemenea, mandatul electronic iarăși este unul dintre obiectivele principale, pentru că avocatul de multe ori, și astăzi noi, practic este la forma cea mai rudimentară, acea fișă pe care o are avocatul și…
Cu DREPTul: Hârtiuță, pe care dacă ai pierdut-o…
Este o situație destul de delicată, dar este o realitate pe care noi o avem și care astăzi necesită foarte stringent soluție în acest sens.
Petru Vîrlan: Iarăși ca alte instituții publice care participă în cadrul instanțelor de judecată să poată participa și ele electronic, pentru că o să fie și o economie la nivel instituțional de resurse, de timp, de resurse umane chiar. Deci, acestea sunt unele priorități și unele necesități care sunt stringente astăzi în sistem, în afara dosarului judecătoresc în cadrul instanței de judecată. Cum spuneau cei de la e-Gov, de exemplu, „dacă eu am documentul meu electronic și vine altul cu documentul fizic, păi, noi nu putem să le contrapunem, pentru că trebuie să avem aceleași criterii”.
Cu DREPTul: În aceeași limbă să vorbească.
Petru Vîrlan: Da, în aceeași limbă să vorbim. Sau am avut situație în care avocatul îți zice: „eu am semnat electronic documentul”, dar noi pe site-ul MSign avem o posibilitate de a verifica documentul. Dar cum semna el electronic documentul? El copia, acolo este un simbol că el le semna, copia pur și simplu imaginea aceea și o lipea pe fișa ceea și el credea că a semnat electronic acest document. Deci, iarăși, este nevoie de educație în acest sens, care este diferența dintr-un act fizic și un document electronic și care sunt elementele de securizare, pentru că de multe ori și actele electronice pot să fie mai sigure și protejate aceste date decât actele fizice, de exemplu.
Acesta este un proces care este continuu și noi cred că avem o perioadă mai lungă de lucru pentru a instrui și pentru a informa oamenii, și justițiabilii, și profesioniștii.
Nu trebuie să ne temem de schimbări, trebuie să fim cu toții conștienți că fiecare din noi este parte a schimbării și noi, fiind conștienți de faptul că noi putem schimba lucrurile, trebuie să ne implicăm în proces.
Și sistemul de justiție digital anume vine să ne ajute cu suport, să ne ușureze munca și a angajaților în cadrul justiției, dar și accesul la justiție, repet încă o dată, să fie unul eficient, să fie transparent și ca justițiabilul să fie satisfăcut de actul de justiție în ansamblu.