Organizația Națiunilor Unite a premiat zece inițiative din întreaga lume pentru rolul lor în refacerea naturii. Câștigătorii au fost prezentați la Conferința ONU privind biodiversitatea de la Montreal.
Laureații au fost premiați în cadrul unei gale virtuale la care au participat actorii Jason Momoa și Edward Norton, Dr. Jane Goodall, alpinistul Nirmal Purjee, cântăreața Ellie Golding și multe alte celebrități.
„Transformarea relației noastre cu natura este cheia pentru a inversa tripla criză planetară: schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea”, a declarat directorul executiv al UNEP, Inger Andersen. Exemplul primilor zece câștigători ai Premiului mondial pentru refacerea ecosistemelor arată că, prin voință politică, capacitate științifică și cooperare transfrontalieră, putem crea un viitor mai durabil pentru planetă și pentru noi toți cei care o considerăm casa noastră.
Cei 10 câștigători își propun să refacă peste 68 de milioane de hectare de teren și să creeze aproape 15 milioane de locuri de muncă:
1: Pactul tripartit pentru pădurile atlantice
Pădurea atlantică acoperea cândva suprafețe vaste din Brazilia, Paraguay și Argentina, dar exploatarea forestieră iresponsabilă, extinderea agriculturii și dezvoltarea urbană au transformat-o în insule izolate de viață sălbatică.
În prezent, sute de organizații sunt implicate activ în protejarea și restaurarea pădurilor din cele trei țări. Inițiativele lor au ca scop crearea de coridoare pentru speciile sălbatice pe cale de dispariție, asigurarea unei aprovizionări neîntrerupte cu apă, consolidarea rezistenței la schimbările climatice și crearea a mii de locuri de muncă.
Aproximativ 700.000 de hectare de pădure atlantică au fost deja reîmpădurite. Obiectivul pentru 2030 este de un milion de hectare, iar pentru 2050, de 15 milioane de hectare.
2. Restaurarea mediului marin din Abu Dhabi
Conservarea celei de-a doua populații de dugoni (foci portuare) ca mărime din lume este principalul obiectiv al campaniei Emiratelor Arabe Unite de refacere a ierburilor marine, hrana preferată a dugonganilor.
Proiectul din Abu Dhabi va îmbunătăți habitatele pentru o gamă largă de alte plante și animale, inclusiv patru specii de broaște țestoase și trei specii de delfini. Locuitorii locali vor beneficia de refacerea a aproximativ 500 de specii de pești, precum și de creșterea oportunităților de ecoturism.
3. Inițiativa „Marele zid verde
„Inițiativa Marele Zid Verde” este o inițiativă la scară largă care vizează refacerea savanelor, a pajiștilor și a terenurilor agricole de pe continentul african.
Lansat de Uniunea Africană în 2007, proiectul va transforma viețile a milioane de oameni din regiunea Sahel, prin crearea unei centuri de peisaje verzi în 11 țări. Datorită inițiativei „Marele zid verde”, până în 2030 vor fi restaurate 100 de milioane de hectare de teren și vor fi create 10 milioane de locuri de muncă.
4. Reîntinerirea râului Gange
Schimbările climatice, creșterea populației, industrializarea și irigațiile au dus la degradarea Gangelui, râul sacru al Indiei, de-a lungul celor 2 700 km de curs, din Himalaya spre Golful Bengal. În vastul bazin al Gangelui locuiesc 520 de milioane de oameni.
Lansată în 2014, inițiativa guvernamentală Namami Ganges are ca scop reîmpădurirea unor părți din bazinul Gangelui și promovarea agriculturii durabile. În plus, inițiativa are ca scop refacerea unor specii cheie de animale sălbatice.
Investiția guvernului indian în reabilitarea râului Gange a ajuns deja la 4,25 miliarde de dolari. Până în prezent, au fost reabilitați 370 km de râu.
5. Inițiativă multinațională pentru munte
Schimbările climatice duc în mod inevitabil la topirea ghețarilor, la eroziunea solului și la strămutarea speciilor de animale sălbatice din munți, ceea ce duce adesea la dispariția acestora.
Inițiativa, lansată în Serbia, Kârgâzstan, Uganda și Rwanda, demonstrează modul în care proiecte din trei regiuni diferite utilizează tehnici de restaurare pentru a consolida ecosistemele montane, astfel încât acestea să poată susține viața lor sălbatică unică și să ofere beneficii vitale populației.
Uganda și Rwanda găzduiesc una dintre cele două populații de gorile de munte rămase. Datorită protecției habitatului, numărul gorilelor s-a dublat în ultimii 30 de ani. În Kârgâzstan, pastorii își gestionează pășunile în mod mai durabil pentru a oferi hrană din belșug atât pentru animalele domestice, cât și pentru turmele de capre de munte. În Serbia, autoritățile extind acoperirea forestieră și reabilitează pășunile în două zone de conservare.
6. Restaurarea naturii în statele insulare mici
Acest proiect este pus în aplicare în cele trei state insulare mici: Vanuatu, Saint Lucia și Comore. Inițiativa are ca scop îmbunătățirea restaurării ecosistemelor unice, de la lanțuri muntoase la recife, și asigurarea dezvoltării economice durabile a comunităților locale.
Proiectul are ca scop protejarea recifelor de corali împotriva uraganelor și furtunilor și refacerea populațiilor de pești. Kazahstanul este unul dintre cele mai nordice habitate ale leopardului zăpezilor.
7. Inițiativa de conservare a naturii Altyn Dala
La fel ca multe pășuni din întreaga lume, vastele stepe din Asia Centrală sunt în declin din cauza pășunatului excesiv, a transformării în teren arabil și a schimbărilor climatice.
Din 2005, inițiativa de conservare Altyn Dala din Kazahstan a optat pentru a restabili ecosistemele de stepă, semidesertice și deșertice din aria de răspândire istorică a saiga, cândva o specie mare de antilopă de stepă, amenințată de vânătoarea excesivă și de pierderea habitatului.
În 2006, populația de saiga a fost redusă la 50.000 de exemplare, dar până în 2022, datorită eforturilor ecologiștilor, aceasta s-a refăcut și a ajuns la 1,3 milioane de exemplare.
8. Coridorul uscat al Americii Centrale
Ecosistemele și locuitorii din Coridorul uscat al Americii Centrale sunt extrem de vulnerabili la schimbările climatice. În 2019, în al cincilea an de secetă prelungită, 1,2 milioane de persoane din regiune au avut nevoie de ajutor alimentar.
Inițiativa are ca scop îmbunătățirea productivității terenurilor și conservarea biodiversității acestora. În prezent, acesta este pus în aplicare în șase țări: Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama. Până în 2030, proiectul va reabilita 100.000 de hectare de teren și va crea cinci mii de locuri de muncă permanente.
9. Restaurarea naturii în Indonezia
Zonele de coastă joase de pe insula indoneziană Java suferă din cauza eroziunii solului, a inundațiilor, a distrugerii mangrovelor și a tasării. În cadrul proiectului au fost construite structuri de protecție a coastei din materiale naturale care amortizează forța valurilor și controlează eroziunea, creând astfel condiții pentru regenerarea naturală a mangrovelor. Lungimea totală a barierei este acum de 3,4 km. Această barieră artificială a permis refacerea a 199 de hectare de mangrove.
10. Inițiativa Shanshui în China
Această inițiativă ambițioasă, lansată în 2016, reunește 75 de proiecte de refacere a ecosistemelor la scară largă din China, inclusiv munți și estuare. Un prim exemplu este proiectul Wujiang River Headwaters Project din provincia Zhejiang, care combină abordările științifice moderne cu metodele agricole tradiționale. Până în prezent, aproximativ două milioane de hectare au fost reabilitate în cadrul acestei inițiative. Se așteaptă ca această cifră să crească la 10 milioane până în 2030.