Următoarea generație a populației din Ucraina și din regiune va trăi „cu o moștenire toxică”. Aceasta este concluzia unui studiu preliminar de evaluare a impactului de mediu al războiului din Ucraina, realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și de organizațiile sale partenere. Autorii săi raportează despre poluarea aerului, a apei și a solului, despre incendiile din rezervațiile naturale și despre deșeurile militare periculoase.
Experții UNEP efectuează o primă vizită de documentare în Ucraina și încep să mobilizeze eforturile pentru protejarea mediului înconjurător
„Cartografierea celor mai afectate zone și primele pericole de mediu confirmă faptul că războiul este literalmente toxic. Prima prioritate este să ne asigurăm că această distrugere gratuită încetează cât mai curând posibil” a declarat directorul executiv al UNEP, Inger Andersen. El a mai subliniat că este în joc un viitor sigur pentru ucraineni și pentru vecinii lor, astfel că trebuie să se pună capăt la alte daune.
Menționăm că, în martie, Adunarea Generală a ONU a adoptat două rezoluții: „Agresiunea împotriva Ucrainei” și „Consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei”. Rezoluția „Agresiune împotriva Ucrainei”, susținută de 96 de țări, cere ca „Federația Rusă să își retragă imediat, complet și necondiționat toate forțele militare de pe teritoriul Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”; „să înceteze imediat utilizarea forței împotriva Ucrainei și să se abțină de la orice altă amenințare sau utilizare ilegală a forței împotriva oricărui stat membru al ONU”.
Șeful UNEP consideră că Ucraina va avea nevoie de un sprijin internațional extraordinar pentru a evalua, atenua și repara pagubele din întreaga țară, precum și pentru a reduce riscurile pentru întreaga regiune.
Potrivit UNEP și partenerilor, pagubele provocate de invazia Rusiei au afectat multe regiuni ale țării. Printre acestea se numără incidente la centralele nucleare, infrastructura energetică, inclusiv rezervoare de depozitare a petrolului, rafinării, platforme de foraj, instalații de gaz și conducte de distribuție, mine și instalații industriale, precum și întreprinderi din sectorul agroalimentar.
Rezultatul a fost numeroase cazuri de poluare a aerului, cu o contaminare potențial gravă a apelor subterane și de suprafață. Infrastructura de apă, inclusiv stațiile de pompare și stațiile de tratare a apelor uzate și a apelor reziduale, au suferit, de asemenea, daune semnificative.
În plus, exploziile de la instalațiile de depozitare agroindustriale, inclusiv de la fabricile de îngrășăminte și de acid azotic, au eliberat substanțe periculoase. De asemenea, au fost raportate atacuri asupra mai multor ferme mari de creștere a animalelor, soldate cu moartea acestora. Numeroase situri industriale, depozite și fabrici au fost avariate, în unele cazuri conținând substanțe periculoase, de la solvenți la amoniac și materiale plastice.
În multe zone urbane, dezmembrarea locuințelor demolate este, de asemenea, problematică, deoarece în moloz pot fi găsite materiale periculoase, cum ar fi azbestul. Imaginile din satelit arată o creștere semnificativă a numărului de incendii în rezervațiile naturale și în zonele de conservare, precum și în zonele împădurite.
În plus, poluarea cauzată de utilizarea pe scară largă a armelor, inclusiv în zonele populate, și cantitățile mari de deșeuri militare, inclusiv vehicule militare distruse, reprezintă o problemă gravă.