Concentrațiile de gaze cu efect de seră, creșterea nivelului mării, nivelul de căldură al oceanelor și acidificarea, toate au stabilit noi recorduri în cursul anului 2021, în timp ce unii ghețari au atins punctul de neîntoarcere, potrivit celui mai recent raport emblematic al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), publicat miercuri.
Raportul pe 2021 al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) indică în mod clar apropierea unei catastrofe climatice, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres. „Sistemul energetic global este perturbat, iar acest lucru ne aduce mai aproape de o catastrofă climatică”, a declarat miercuri Guterres, comentând documentul.
Raportul „Starea climei 2021” indică faptul că vremea extremă, care reprezintă fața cotidiană a schimbărilor climatice, a provocat un număr mare de victime, a declanșat șocuri în ceea ce privește securitatea alimentară și a apei și a dus la pierderi economice de sute de miliarde de dolari anul trecut.
Raportul, care descrie încă și mai multe semne clare că activitatea umană provoacă daune la scară planetară – la nivelul solului, al oceanelor și al atmosferei noastre – confirmă, de asemenea, că ultimii șapte ani au fost cei mai călduroși din istorie, iar temperatura globală în 2021 a ajuns la aproximativ 1,1°C peste nivelurile preindustriale.
„Este doar o chestiune de timp până când vom asista la un alt an cel mai cald din istorie. Clima se schimbă sub ochii noștri. Căldura captată de gazele cu efect de seră provocate de om va încălzi planeta pentru multe generații de acum încolo”, a avertizat șeful OMM, Petteri Taalas. „Creșterea nivelului mării, încălzirea și acidificarea oceanelor vor continua timp de sute de ani, dacă nu se vor inventa mijloace de eliminare a carbonului din atmosferă”.
Un plan pentru energiile regenerabile
Calificând raportul drept o „litanie sumbră a eșecului umanității de a aborda perturbarea climei”, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că, deși timpul se scurge pentru a preveni cele mai grave efecte ale crizei climatice, există un „colac de salvare” chiar în fața noastră.
„Trebuie să punem capăt poluării cauzate de combustibilii fosili și să accelerăm tranziția către energia regenerabilă înainte de a ne incinera singura noastră casă. Transformarea sistemelor energetice este un fruct la îndemână”, a menționat el într-un mesaj video.
Subliniind faptul că tehnologiile de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană și solară, sunt ușor disponibile și, în majoritatea cazurilor, mai ieftine decât cărbunele și alți combustibili fosili, șeful ONU a propus cinci acțiuni esențiale pentru a accelera tranziția energetică, pe care a numit-o „Proiectul de pace al secolului XXI”.
1. Tratarea tehnologiilor de energie regenerabilă ca bunuri publice globale esențiale
Aceasta înseamnă eliminarea obstacolelor din calea schimbului de cunoștințe și a transferului tehnologic, inclusiv a constrângerilor legate de proprietatea intelectuală.
Guterres a făcut apel la o nouă coaliție globală privind stocarea bateriilor, condusă de guverne și care să reunească companii de tehnologie, producători și finanțatori pentru a accelera inovarea și implementarea.
2. Asigurarea, extinderea și diversificarea componentelor de aprovizionare și a materiilor prime pentru tehnologiile de energie regenerabilă. Lanțurile de aprovizionare pentru tehnologiile de energie regenerabilă și materiile prime sunt concentrate într-un grup de țări și este nevoie de mai multă coordonare internațională pentru a depăși acest obstacol.
3. Crearea de cadre și reformarea birocrațiilor legate de combustibilii fosili
Șeful ONU solicită guvernelor să accelereze și să simplifice aprobările pentru proiectele solare și eoliene, să modernizeze rețelele și să stabilească obiective ambițioase în materie de energie regenerabilă care să ofere certitudine investitorilor, dezvoltatorilor, consumatorilor și producătorilor.
4. Încetarea subvenționării combustibililor fosili
În fiecare an, guvernele din întreaga lume investesc aproximativ jumătate de trilion de dolari în reducerea artificială a prețului combustibililor fosili – mai mult decât triplu față de subvențiile acordate energiilor regenerabile.
„În timp ce oamenii suferă din cauza prețurilor mari la pompă, industria petrolului și a gazelor naturale încasează miliarde de dolari de pe urma unei piețe distorsionate. Acest scandal trebuie să înceteze”, subliniază Guterres.
5. Investițiile private și publice în energia regenerabilă trebuie să se tripleze
Șeful ONU solicită și ajustarea cadrelor de risc și mai multă flexibilitate pentru a crește finanțarea pentru regenerabile. „Este timpul să demarăm tranziția către energia regenerabilă înainte de a fi prea târziu”, a îndemnat secretarul general.
Planul șefului ONU ar fi trebuit să apară cu mult timp în urmă, în condițiile în care vremea extremă continuă să afecteze viețile a milioane de oameni în ultimele săptămâni, așa cum s-a văzut în cazul secetei din Cornul Africii, al inundațiilor mortale din Africa de Sud și al căldurii extreme din India și Pakistan.
Raportul OMM privind starea climei globale completează cea mai recentă evaluare a Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), care a inclus date doar până în 2019, și va fi utilizat ca document de negociere în cadrul viitoarei Conferințe a ONU privind clima din Egipt (COP 27), care va avea loc în cursul acestui an.
Iată câteva dintre principalele constatări ale acestuia:
– Concentrațiile de gaze cu efect de seră:
Nivelurile au atins un nou maxim global în 2020 și au continuat să crească în 2021, concentrația de dioxid de carbon ajungând la 413,2 părți pe milion la nivel global, ceea ce reprezintă o creștere de 149% față de nivelurile preindustriale.
„Am doborât recorduri la principalele gaze cu efect de seră, dioxidul de carbon, metanul și protoxidul de azot și, în special, recordul la dioxidul de carbon este izbitor; nu am observat nicio îmbunătățire în ciuda blocajelor provocate de COVID în 2020, astfel încât concentrațiile continuă să crească”, explică șeful OMM, Petteri Taalas.
– Căldura oceanelor:
Un alt record. Adâncimea superioară de 2.000 de metri a apei oceanice a continuat să se încălzească în 2021 și se preconizează că va continua să se încălzească și în viitor – o schimbare care este ireversibilă la scări temporale de la un secol la un mileniu și care afectează profund ecosistemele marine, cum ar fi recifele de corali.
– Acidificarea oceanelor:
Din cauza excesului de dioxid de carbon (CO2) pe care îl absoarbe oceanul (aproximativ 23% din emisiile anuale), apele sale se acidifică din ce în ce mai mult. Acest lucru are consecințe asupra organismelor și ecosistemelor și amenință, de asemenea, securitatea alimentară și turismul. Scăderea nivelului PH-ului înseamnă, de asemenea, că scade și capacitatea oceanului de a absorbi CO2 din atmosferă. „90 la sută din excesul de căldură pe care l-am produs la nivelul planetei, acestea sunt stocate în ocean”, afirmă profesorul Taalas.
-Creșterea nivelului mării:
Nivelul mării a înregistrat o creștere record de 4,5 mm pe an în perioada 2013-2021, în principal din cauza pierderii accelerate a masei de gheață din calote glaciare. Acest lucru are implicații majore pentru sute de milioane de locuitori de pe coastă și crește vulnerabilitatea la ciclonii tropicali.
– Criosfera:
Ghețarii lumii pe care oamenii de știință îi folosesc ca referință s-au subțiat cu 33,5 metri din 1950, 76% dintre aceștia topindu-se începând cu 1980. În 2021, ghețarii din Canada și din nord-vestul SUA au înregistrat o pierdere record de masă de gheață din cauza valurilor de căldură și a incendiilor din iunie și iulie. De asemenea, Groenlanda a cunoscut o topire excepțională la jumătatea lunii august și primele precipitații înregistrate vreodată în punctul său cel mai înalt.
– Valuri de căldură:
Căldura a doborât recorduri în vestul Americii de Nord și în Marea Mediterană în 2021. Valea Morții, California, a atins 54,4°C la 9 iulie, egalând o valoare similară celei din 2020 ca fiind cea mai ridicată înregistrată în lume cel puțin din anii 1930, iar la Siracusa, în Sicilia, a atins 48,8°C. Un val de căldură în British Columbia, Canada, a provocat peste 500 de decese și a alimentat incendii devastatoare.
-Inundații și secete:
Inundațiile au provocat pierderi economice de 17,7 miliarde de dolari în provincia Henan din China, precum și de 20 de miliarde de dolari în Germania. A fost, de asemenea, un factor care a dus la pierderi grele de vieți omenești. Secetele au afectat multe părți ale lumii, inclusiv Cornul Africii, America de Sud, Canada, vestul Statelor Unite, Iran, Afganistan, Pakistan și Turcia. Seceta din Cornul Africii s-a intensificat până în 2022. Africa de Est se confruntă cu perspectiva foarte reală ca ploile să lipsească pentru un al patrulea sezon consecutiv, plasând Etiopia, Kenya și Somalia într-o secetă de o durată nemaiîntâlnită în ultimii 40 de ani.
„Aceste efecte climatice sunt distribuite inegal. Dacă trăiești în America Centrală, America de Sud, Africa Centrală, de Est sau de Vest, Asia de Sud sau într-un stat insular mic în curs de dezvoltare, ai de 15 ori mai multe șanse să mori din cauza unui impact legat de climă sau a unei condiții meteorologice extreme legate de climă”, explică consilierul special al secretarului general pentru acțiuni climatice, Selwin Hart.
– Securitatea alimentară:
Efectele combinate ale conflictelor, ale fenomenelor meteorologice extreme și ale șocurilor economice, exacerbate și mai mult de pandemia COVID-19, au subminat decenii de progrese în direcția îmbunătățirii securității alimentare la nivel mondial. Agravarea crizelor umanitare din 2021 a dus, de asemenea, la creșterea numărului de țări aflate în pericol de foamete. Din numărul total de persoane subnutrite în 2020, mai mult de jumătate trăiesc în Asia (418 milioane) și o treime în Africa (282 de milioane).
„Există o componentă care provine din această criză COVID și există un risc ridicat acum, din cauza războiului din Ucraina, să asistăm la probleme majore de foamete”, adaugă profesorul Taalas.
– Deplasările:
Pericolele legate de fenomenele legate de apă au continuat să contribuie la deplasările interne. Țările cu cel mai mare număr de strămutări înregistrate până în octombrie 2021 au fost China (peste 1,4 milioane), Filipine (peste 386.000) și Vietnam (peste 664.000).