Daunele economice și de mediu cauzate de risipa alimentară au crescut dramatic în timpul pandemiei, în ciuda numeroaselor inițiative de reciclare. Peste o treime din alimente sunt risipite astăzi, cu impacturi economice, sociale și de mediu semnificative. Sistemului alimentar, care generează anual aproximativ 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare numai în Europa, îi revine 37% din emisiile totale de gaze cu efect de seră.
Cercetătorii de la Fundația CCMC ai Centrului Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice au analizat politicile privind risipa de alimente în 40 de orașe din 16 țări europene și au evaluat caracteristicile mediului urban pentru a identifica cele mai interesante strategii. Rezultatele cercetării sunt publicate în revista Resources.
Unele dintre strategiile eficiente s-au dovedit a fi donarea de alimente către cei nevoiași, o economie circulară în care deșeurile sunt refolosite pentru alte bunuri (biofertilizante, compost etc.), precum și instrumente digitale (aplicații, platforme, site-uri web) care vizează combaterea de risipă și informarea oamenilor despre această problemă.
În caz contrar, studiul a indicat o lipsă a gestionării multilaterale a deșeurilor alimentare, care a fost deosebit de pronunțată în timpul pandemiei, când pierderile de alimente au crescut brusc din cauza restricțiilor de transport. Rezultatele studiului vor ajuta orașele care încep să rezolve această problemă. Specialiștii consideră că soluționarea problemei necesită acțiuni comune din partea multor agenții guvernamentale.