O singură expunere intensă la fumul provocat de un incendiu de pădure în primele etape ale vieții poate produce modificări de durată ale sistemului imunitar. La această concluzie au ajuns cercetători care au analizat macaci rhesus expuși, în perioada de dezvoltare timpurie, fumului provenit din incendiile de vegetație de amploare din statul american Oregon, în 2020. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Science.
Animalele au fost expuse timp de nouă zile unui nivel ridicat de fum, în primele luni de viață. La câțiva ani după acest episod, cercetătorii au identificat modificări ale funcționării sistemului imunitar, ale compoziției celulelor imunitare și ale activității unor gene.
În special, celulele imunității înnăscute au prezentat un răspuns mai slab la o toxină bacteriană. De asemenea, au fost observate modificări persistente în populațiile de celule T, B și NK, care joacă roluri importante în apărarea organismului.
Modificări la nivelul ADN-ului
Cercetătorii au identificat și modificări ale metilării ADN-ului, mecanism prin care organismul poate regla activitatea genelor fără a schimba secvența ADN.
O parte dintre aceste modificări au fost asociate cu procesele de stres oxidativ, funcționarea sistemului imunitar și formarea celulelor sanguine. Unele dintre semnăturile epigenetice observate au fost asociate cu indicii ale unei accelerări a îmbătrânirii biologice.
Un aspect important al studiului este faptul că animalele nu au fost expuse permanent fumului. Cercetătorii au profitat de un așa-numit „experiment natural”: macacii au fost expuși accidental fumului în timpul incendiilor din Oregon, iar ulterior au fost monitorizați timp de mai mulți ani.
Astfel, cercetătorii au putut analiza posibilele efecte pe termen lung ale unui singur episod de expunere intensă la fum în perioada timpurie a vieții.
Rezultatele nu pot fi extrapolate direct la oameni
Autorii subliniază însă că rezultatele nu pot fi transferate direct la populația umană. Studiul a fost realizat pe un număr limitat de animale, iar expunerea a avut loc într-o perioadă timpurie a dezvoltării, când sistemul imunitar este deosebit de sensibil la factorii externi.
Cercetătorii consideră că rezultatele oferă indicii că o expunere de scurtă durată, dar intensă, la fumul incendiilor de vegetație poate avea consecințe care persistă mult timp după stingerea incendiului.
Datele se adaugă altor cercetări epidemiologice realizate pe oameni. Un studiu publicat în 2026, la care au participat 1.381 de adulți din California, a indicat că expunerea mai intensă la fumul incendiilor de vegetație a fost asociată cu un risc mai mare de afecțiuni ale sistemului respirator, efectele fiind observate chiar și la câteva luni după incendiu.
Cercetările subliniază astfel necesitatea unei atenții sporite asupra impactului fumului provenit din incendiile de vegetație, în special asupra copiilor și a altor categorii vulnerabile, pe fondul creșterii frecvenței și intensității incendiilor asociate condițiilor climatice favorabile.
