Schimbările climatice reprezintă o amenințare tot mai mare pentru patrimoniul cultural mondial. Fenomenele meteorologice extreme, inundațiile și creșterea nivelului mării pot afecta numeroase obiective istorice și culturale, avertizează cercetătorii Institutului pentru Climă EDHEC, care au aplicat o metodologie de evaluare cantitativă a riscurilor climatice asupra datelor spațiale ale UNESCO.
Riscurile nu vizează doar centrele istorice și monumentele aflate în zonele de coastă. Efectele schimbărilor climatice se extind asupra unei infrastructuri culturale mult mai largi, de la biserici și biblioteci până la muzee și colecții de artă, titrează phys.org.
Umiditatea ridicată favorizează apariția mucegaiului, în timp ce variațiile de temperatură accelerează degradarea materialelor. În același timp, valurile de căldură extremă, incendiile, inundațiile și alunecările de teren creează riscuri suplimentare pentru clădirile istorice și obiectele de patrimoniu.
Problema afectează și obiectivele culturale care nu sunt incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO. În Statele Unite, 35% dintre directorii muzeelor de artă au declarat că instituțiile lor s-au confruntat deja cu pagube provocate de efectele climatice, iar jumătate dintre acestea au elaborat planuri speciale de răspuns la astfel de riscuri.
Și marile muzee europene iau măsuri pentru protejarea colecțiilor. În Franța, Muzeul Luvru transferă aproximativ 250.000 de opere de artă într-un centru de conservare din Liévin, inclusiv pentru reducerea riscului ca piesele să fie afectate de eventuale inundații.
Schimbările climatice nu afectează doar clădirile și operele de artă, ci și resursele naturale utilizate pentru realizarea obiectelor culturale. Un exemplu este molidul din valea Val di Fiemme, în Dolomiții italieni. Lemnul acestei specii este cunoscut pentru utilizarea sa tradițională la fabricarea viorilor, inclusiv a instrumentelor asociate cu celebrul lutier Antonio Stradivari. Creșterea temperaturilor și extinderea dăunătorilor afectează însă aceste păduri și, implicit, o resursă importantă pentru patrimoniul meșteșugăresc european.
Cercetătorii atrag atenția că patrimoniul cultural are o particularitate esențială: multe dintre pierderi nu pot fi compensate financiar și nici restaurate integral. O frescă distrusă, o mozaică antică deteriorată sau un sit arheologic pierdut nu pot fi înlocuite cu un obiect nou identic. Astfel, riscurile climatice devin nu doar o problemă de mediu și una economică, ci și o problemă culturală, care pune în pericol elemente ale patrimoniului transmis de-a lungul generațiilor.
Pentru Republica Moldova, această realitate readuce în atenție necesitatea protejării patrimoniului cultural în contextul intensificării fenomenelor meteorologice extreme, a temperaturilor ridicate, secetei, incendiilor și ploilor abundente. Prevenirea și adaptarea la schimbările climatice devin, astfel, importante nu doar pentru protejarea mediului și a infrastructurii, ci și pentru conservarea patrimoniului cultural.
