Mai mulţi reprezentanți ai sectorului agricol public, privat și asociativ, precum și ai partenerilor de dezvoltare, s-au reunit astăzi la Chișinău pentru a identifica soluții care să permită micilor fermieri din Republica Moldova să adopte mai rapid și pe scară largă practicile agriculturii climatic-inteligente și ale agriculturii conservative, transmite MOLDPRES.
Atelierul a fost organizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), în cadrul proiectului „Consolidarea competitivității și a rezilienței la riscurile climatice a micilor fermieri din Republica Moldova”, implementat de FAO cu sprijinul Elveției.
Potrivit organizatorilor, micii fermieri asigură cea mai mare parte a producției de legume, fructe și lapte din țară, fiind în același timp printre cei mai expuși efectelor schimbărilor climatice. În anul 2022, pierderile au ajuns până la 40% în cazul unor culturi-cheie, iar fenomenele meteorologice extreme din 2024 și 2025 au afectat sute de mii de hectare de terenuri agricole.
Secretarul de stat al MAIA, Andrian Digolean, a menționat că agricultura rezilientă la schimbările climatice și agricultura conservativă sunt prevăzute în politica agricolă națională pentru următorii ani.
„Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026-2030 oferă agriculturii reziliente la schimbările climatice și agriculturii conservative un loc clar printre măsurile naționale de sprijin. Sarcina noastră acum este să ne asigurăm că aceste instrumente ajung la micii fermieri, nu doar la fermele mari”, a declarat Andrian Digolean.
La rândul său, directorul adjunct pentru cooperare al Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, Simone Di Stefano, a subliniat necesitatea trecerii de la intervențiile de urgență la măsuri de dezvoltare agricolă durabilă.
„Elveția și FAO sprijină acum tranziția de la răspunsul de urgență la dezvoltarea agricolă durabilă. Atelierul de astăzi ajută la identificarea barierelor și a soluțiilor pentru extinderea agriculturii climatic-inteligente și conservative”, a declarat Simone Di Stefano.
În cadrul reuniunii au fost prezentate practici care sunt deja aplicate de agricultorii din Republica Moldova și care pot contribui la reducerea vulnerabilității fermelor în fața secetei, temperaturilor extreme și altor fenomene meteorologice. Printre acestea se numără sistemul fără arătură (no-till), culturile de acoperire, rotația culturilor, utilizarea eficientă a sistemelor de irigare și măsurile de protecție împotriva grindinei.
Un exemplu privind aplicarea sistemului no-till în condițiile Republicii Moldova a fost prezentat de Anatolie Fală, specialist național în agricultură al FAO, care a relatat experiența unui fermier din raionul Edineț.
Participanții au menționat însă că extinderea acestor practici este limitată de mai multe bariere, între care costurile inițiale ridicate, veniturile incerte în primii ani de aplicare, accesul redus la credite și numărul insuficient de servicii de consultanță agricolă.
Experții FAO Veysel Dönderalp și Sara Businaro au subliniat că fermierii sunt mai predispuși să adopte o practică nouă atunci când au posibilitatea să o testeze, își permit costurile și pot vedea în mod clar beneficiile acesteia.
În acest context, experții au prezentat Școlile de câmp pentru fermieri și Cluburile agricole specializate în agricultura inteligentă climatic drept instrumente practice care urmează să fie utilizate în cadrul proiectului.
Printre prioritățile identificate la atelier se numără pregătirea fermierilor pentru accesarea subvențiilor și respectarea noilor condiționalități ale politicii agricole, consolidarea serviciilor locale de consultanță și creșterea rolului instituțiilor naționale și al organizațiilor de fermieri în promovarea agriculturii climatic-inteligente.
„Practicile există. Între fermieri și aceste practici stau costurile, accesul la consultanță și complexitatea schemelor de sprijin. Recomandările de astăzi vor contura pașii noștri următori, inclusiv lansarea Școlilor de câmp pentru fermieri și a unei campanii naționale de informare”, a declarat Nicolae Tiltu, manager de proiect FAO.
Proiectul „Consolidarea competitivității și a rezilienței la riscurile climatice a micilor fermieri din Republica Moldova” urmărește sprijinirea agricultorilor în adaptarea la schimbările climatice și promovarea unor practici agricole care să contribuie la menținerea productivității și la reducerea riscurilor pentru exploatațiile agricole mici.
