O echipă de oameni de știință de la Universitatea din Pennsylvania, SUA, care a analizat un set global de date privind țesuturile arborilor, a descoperit că rata de „respirație” a copacilor se dublează în zonele cu climă mai caldă, în special atunci când accesul la apă este limitat.
Un studiu publicat de Academia Națională de Științe arată că arborii din zonele cu climă mai caldă și mai uscată sunt din ce în ce mai puțin eficienți în captarea dioxidului de carbon (CO2) și încep să îl elibereze înapoi în atmosferă. Acest fenomen, numit fotorespirație, este legat de creșterea stresului la care sunt supuse plantele într-un climat în schimbare.
„Am descoperit că arborii din climatele mai calde și mai uscate tușesc, în esență, în loc să respire”, a declarat Max Lloyd, profesor asistent de geoștiințe la Penn State și autor principal al studiului. „Ei trimit CO2 înapoi în atmosferă mult mai mult decât copacii din condiții mai reci și mai umede”.
Descoperirile aruncă lumină asupra relației în schimbare dintre plante și climă și înseamnă că arborii ar putea deveni mai puțin eficienți în ceea ce privește fixarea carbonului, ceea ce ar putea duce, în cele din urmă, la concentrații mai mari de CO2 în atmosferă.
Metodele de cercetare, inclusiv analiza izotopilor din lemn, permit cercetătorilor să estimeze cu mai multă acuratețe rata de fotorespirație în trecutul străvechi, oferind o perspectivă asupra modului în care plantele au răspuns la schimbările climatice în trecut și cum ar putea răspunde în viitor.
Concentrațiile tot mai mari de dioxid de carbon din atmosferă indică ritmul extraordinar de schimbare prin care trece planeta noastră. Cercetătorii intenționează să își continue activitatea privind relația dintre plante și o climă în schimbare pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă plantele și ecosistemele în ansamblu.
În condițiile în care temperaturile medii globale cresc constant și toate previziunile arată că omenirea nu va reuși să atingă pragul de temperatură stabilit în Acordul de la Paris, speranțele că pădurile pot compensa amprenta de carbon a omenirii și pot opri capriciile schimbărilor climatice devin din ce în ce mai greu de atins.