Petele de petrol ar putea acoperi, pe parcursul unui an, o suprafață cumulată de aproximativ 1,58 milioane de kilometri pătrați din Oceanul Planetar. Este estimarea unei analize realizate de organizația americană de mediu SkyTruth, care a utilizat imagini satelitare, algoritmi de inteligență artificială și date despre circulația navelor maritime pentru a evalua amploarea poluării cu hidrocarburi. Printre regiunile cu o concentrație ridicată a petelor de petrol se numără și Marea Neagră.
Mii de pete de petrol, identificate prin satelit
Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat imagini radar furnizate de sateliții europeni Sentinel-1, care permit monitorizarea suprafeței Pământului inclusiv pe timp de noapte și prin nori. Algoritmii de învățare automată ai sistemului Cerulean au fost utilizați pentru identificarea potențialelor pete de petrol, ulterior comparate cu datele privind deplasarea navelor și amplasarea instalațiilor petroliere și de gaze naturale din largul mărilor.
În perioada 2023–2025, cercetătorii au confirmat 3.152 de pete de petrol, cu o suprafață cumulată de aproximativ 22.805 km². Pe baza observațiilor și a modelării matematice, SkyTruth a estimat amploarea globală a fenomenului.
Organizația precizează că valoarea de 1,58 milioane km² reprezintă suprafața cumulată estimată a petelor de petrol pe parcursul unui an, nu o zonă acoperită simultan de hidrocarburi. Studiul nu stabilește nici volumul total de petrol deversat în ocean.
Marea Neagră, printre regiunile cu poluare ridicată
Potrivit analizei, concentrații ridicate de pete de petrol au fost identificate în Marea Roșie, Marea Mediterană, Marea Neagră, Golful Persic, în apropierea coastei vestice a Africii și în apele Indoneziei. Aceste regiuni se remarcă prin traficul maritim intens și prezența infrastructurii pentru exploatarea petrolului și gazelor naturale.
Modelul SkyTruth indică o densitate a poluării de 10 până la 40 de ori peste media estimată pentru apele maritime naționale în zonele economice exclusive ale Republicii Democratice Congo, Republicii Congo, Bulgariei, României și Siriei.
În perioada analizată, au fost confirmate 245 de pete de petrol în apele României și 182 în cele ale Bulgariei, state riverane Mării Negre. Aceste cifre reprezintă numărul petelor detectate și verificate, nu suprafața totală poluată din fiecare țară.
Transportul maritim, una dintre principalele surse
Conform estimărilor SkyTruth, aproximativ 81% din suprafața petelor de petrol pentru care a putut fi identificată o sursă este asociată navelor maritime, iar circa 18% este legată de infrastructura petrolieră și de gaze naturale din larg.
În baza de date utilizată de cercetători, navele de transport de mărfuri reprezintă aproximativ 50% dintre sursele de poluare asociate navelor, iar petrolierele circa 31%.
Specialiștii au identificat 16 nave în apropierea cărora petele de petrol au fost observate în peste 10% dintre monitorizările satelitare realizate în timpul deplasărilor pe mare. Aceste observații pot indica episoade repetate de poluare, însă nu constituie, în sine, dovezi că navele respective au încălcat legislația de mediu.
Impact asupra biodiversității marine
Peliculele de petrol modifică proprietățile suprafeței apei, pot perturba schimburile de gaze dintre ocean și atmosferă și afectează organismele marine. Planctonul, peștii, păsările marine și mamiferele acvatice se numără printre cele mai vulnerabile viețuitoare.
Cercetătorii au identificat pete de petrol inclusiv în arii marine protejate, unde poluanții pot ajunge din zonele învecinate. Situația evidențiază dificultatea protejării ecosistemelor marine în condițiile în care poluarea nu respectă limitele administrative sau naționale.
SkyTruth subliniază că monitorizarea satelitară poate contribui la identificarea unor deversări de dimensiuni reduse, greu de detectat prin metodele tradiționale. Totuși, imaginile nu permit întotdeauna determinarea volumului de petrol, a compoziției acestuia sau a sursei exacte.
Extinderea supravegherii prin satelit și corelarea imaginilor cu datele despre nave și infrastructura maritimă ar putea îmbunătăți identificarea surselor recurente de poluare și aplicarea măsurilor de protecție a mediului.
