Consiliul Academic Român, care reunește Academia Română, Academia de Științe a Moldovei și celelalte academii membre, reafirmă, de Ziua Limbii Române, responsabilitatea comunității academice de a apăra și promova adevărul științific, memoria istorică, patrimoniul cultural și valorile care definesc identitatea și continuitatea poporului român, transmite MOLDPRES.
Academicienii susțin că românii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din același spațiu istoric și de civilizație, format de-a lungul secolelor prin origine, limbă, cultură, tradiții și conștiința apartenenței. În acest context, Consiliul Academic Român subliniază că Prutul a devenit, în anumite perioade, o frontieră politică, dar nu a putut constitui o frontieră pentru limbă, cultură, memorie și spiritualitate.
„Consiliul Academic Român reafirmă adevărul stabilit de lingvistică, filologie și istorie: limba vorbită de populația majoritară din Republica Moldova este limba română. Limba română este una și aceeași pe ambele maluri ale Prutului, în diversitatea firească a graiurilor sale regionale. Denumirile din anumite perioade istorice – de exemplu numele de „limba moldovenească” – impuse și promovate în mod artificial de către foștii ocupanți, nu pot modifica identitatea științific demonstrată a limbii române. Limba română nu este numai un mijloc de comunicare. Ea reprezintă un depozitar al memoriei colective, un spațiu al creației și al gândirii, un element fundamental al identității și una dintre cele mai puternice punți între oamenii care locuiesc pe cele două maluri ale Prutului”, se arată în Declarație.
Consiliul Academic Român face referire și la istoria Basarabiei, inclusiv la anexarea acesteia de către Imperiul Rus în 1812 și la consecințele Pactului Ribbentrop–Molotov din 23 august 1939. Potrivit academicienilor, în pofida frontierelor, ocupațiilor, deportărilor, represiunilor și politicilor de deznaționalizare, continuitatea limbii și culturii române în spațiul dintre Prut și Nistru a rămas constantă.
Declarația subliniază, totodată, rolul intelectualității în păstrarea memoriei istorice și a conștiinței naționale. Academicieni, profesori, cercetători, scriitori, istorici, artiști și oameni ai culturii sunt chemați să contribuie la combaterea dezinformării și a falsificării istoriei prin cercetare, documente și argumente științifice.
Consiliul Academic Român propune intensificarea cooperării dintre instituțiile academice, educaționale și culturale din România și Republica Moldova, prin programe comune de cercetare, promovarea limbii și patrimoniului cultural comun, mobilitatea elevilor, studenților și cercetătorilor, precum și dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul educației și culturii.
În ceea ce privește viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova, Consiliul precizează că orice decizie privind o eventuală reîntregire aparține cetățenilor și instituțiilor democratice ale celor două state. Academiile nu își propun să se substituie instituțiilor politice, ci să creeze „fundamentul de cunoaștere” pe care să poată fi luate decizii responsabile.
„Reîntregirea spirituală și culturală trebuie să preceadă și să pregătească orice formă de reîntregire instituțională pe care generațiile prezente sau viitoare o vor decide în mod democratic”, se arată în declarație.
La final, Consiliul Academic Român reafirmă angajamentul de a contribui la consolidarea unui spațiu comun al cunoașterii românești, întemeiat pe adevăr, libertate academică, demnitate, solidaritate și responsabilitate față de generațiile viitoare.
„Limba ne unește, istoria ne face părtași la același trecut și ne îndeamnă spre același viitor. Cultura ne identifică pe aceleași coordonate. Cunoașterea ne luminează drumul spre viitor”, se mai arată în mesajul adoptat la Chișinău.
Republica Moldova sărbătorește luni, 31 august, Ziua Limbii Române. Denumită oficial „Limba noastră cea română” după poemul lui Alexei Mateeavici, sărbătoarea își are originile în perioada Renașterii Naționale. În1989, în urma presiunii exercitate de zecile de mii de oameni reuniți la prima Mare Adunare Națională, limba română a fost proclamată limbă de stat a RSS Moldovenești și s-a revenit la grafia latină.
