Uniunea Europeană intenționează să pună capăt distrugerii inutile a hainelor, accesoriilor și încălțămintei pe care companiile nu le vând în magazine. Interdicția acestei abordări nesustenabile pentru întreprinderile mari a intrat în vigoare pe 19 iulie. Pentru întreprinderile mijlocii, regulile vor intra în vigoare în 2030.
Comisia Europeană a adăugat că aceste restricții sunt în conformitate cu Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR).
Producția oricărui produs necesită resurse – apă, energie și muncă umană. Atunci când produsele sunt pur și simplu distruse, toate aceste costuri sunt irosite. În plus, eliminarea duce și la emisii de gaze cu efect de seră. De aceea, autoritățile UE încearcă să încurajeze practici durabile, cum ar fi reutilizarea și repararea, prin astfel de restricții legislative.
Pentru a evita lichidarea produselor, Comisia Europeană încurajează companiile să utilizeze toate opțiunile disponibile. Acestea includ: vânzarea, inclusiv la reducere sau pe piețe alternative; donarea către organizații caritabile sau instituții sociale; și reutilizarea prin reparare, reconstrucție sau reciclare.
Autoritățile UE lasă o anumită marjă de manevră pentru eliminarea bunurilor nevândute. Acesta ar putea fi cazul dacă bunurile sunt periculoase, deteriorate, încalcă drepturile de proprietate intelectuală sau nu sunt acceptate ca donație. Cu toate acestea, companiile sunt obligate să furnizeze dovezi, documente și rezultate ale testelor determinante. Toate acestea se fac pentru a preveni abuzul și eludarea legii.
Interzicerea distrugerii produselor textile nevândute este una dintre primele măsuri concrete din cadrul ESPR. Acest lucru se datorează faptului că modelele de afaceri moderne duc la distrugerea bunurilor nevândute, ceea ce are un impact negativ asupra mediului. Datele de la Agenția Europeană de Mediu indică faptul că 4-9% din textilele de pe piața UE sunt distruse în stare nouă, fără nici o utilizare. Aceasta înseamnă 264.000-594.000 de tone de deșeuri anual, generate exclusiv din cauza practicilor comerciale.
Această interdicție ar putea fi deosebit de vizibilă pentru companiile care se poziționează ca comercianți cu amănuntul de produse de lux. Pentru acestea, penuria de produse face parte dintr-o strategie de marketing pentru a menține cererea consumatorilor.
Potrivit Financial Times, anul trecut, aproximativ 40% din produsele de lux erau deja vândute la reducere, indicând o criză în industrie. Prin urmare, noile reguli ar putea obliga companiile să recurgă la măsuri mai stricte, inclusiv reducerea producției, pentru a evita vânzarea bunurilor lor către magazinele outlet.
Întreprinderile nu au niciun interes în dezvoltarea unei „piețe gri” pentru bunurile de lux, ceea ce ar rezulta inevitabil din transferul colecțiilor nevândute către piețe secundare sau organizații caritabile. În plus, creșterea numărului de depozite pentru depozitarea acestor produse sau prelucrarea lor ar putea însemna creșterea costurilor.
