Războiul din Iran a declanșat a doua criză energetică majoră din Uniunea Europeană în doar patru ani. Aceasta a evidențiat vulnerabilitatea cheie a blocului comunitar – dependența sa de combustibilul importat, care a avut un impact grav asupra finanțelor și competitivității afacerilor Uniunii. În doar două luni de conflict, factura la importul de energie a UE a crescut cu 27 de miliarde de euro. Prin urmare, autoritățile propun măsuri pentru a consolida reziliența energetică a blocului comunitar. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat aceste măsuri la o reuniune a Parlamentului European.
Criza a avut cel mai mic impact asupra țărilor în care sursele de energie cu emisii reduse de carbon reprezintă o pondere mare din mixul lor energetic. Președinta Comisiei Europene a dat Suedia ca exemplu, unde aproape toată energia provine din surse regenerabile și energie nucleară. Potrivit acesteia, pentru fiecare creștere de 1 euro pe MWh a prețurilor la gaze, energia electrică în Suedia crește cu doar 0,04 euro.
„Trebuie să reducem dependența excesivă de combustibilii fosili importați și să creștem propria producție de energie accesibilă și curată, de la surse regenerabile la energie nucleară – menținând în același timp neutralitatea tehnologică absolută”, a subliniat Ursula von der Leyen.
Statele membre ale UE au bilanțuri energetice extrem de diferite, așadar nu există o soluție unică care să funcționeze pentru toată lumea. Comisia Europeană propune o combinație de măsuri. Coordonare. Potrivit lui von der Leyen, odată cu debutul crizei energetice, țările au început să concureze între ele pentru gaze. Acum, Comisia Europeană propune o coordonare mai puternică în ceea ce privește alimentarea instalațiilor naționale de stocare și constituirea rezervelor de combustibil, inclusiv pentru aviație. Protecția consumatorilor și a întreprinderilor. Criza anterioară a scos la iveală neconformitatea sprijinului acordat companiilor și gospodăriilor vulnerabile. Acestea au primit doar 25% din sprijinul de urgență, în timp ce restul de 350 de miliarde de euro au fost irosite pe măsuri nețintite.
„Acest lucru a avut un impact uriaș asupra finanțelor statelor membre și a subminat măsurile de protejare a celor care au cea mai mare nevoie. Măsurile trebuie să fie direcționate doar către gospodăriile și industriile cele mai vulnerabile – și să nu ducă la o creștere a cererii de gaze și petrol”, a remarcat președintele Comisiei Europene.
În timp ce gazul a determinat prețurile la energie în proporție de 70% în 2022, până în 2026 va fi doar de 30%. Acest lucru a evitat creșterile bruște de prețuri observate în timpul crizei anterioare, dar electrificarea rămâne insuficientă. Electricitatea reprezintă mai puțin de 25% din consumul de energie din UE. Prin urmare, bugetul european alocă deja 300 de miliarde de euro pentru energie, din care 95 de miliarde de euro sunt deja disponibile.
„Să folosim aceste fonduri pentru a trece la electricitate – nu doar în transporturi, ci și în industrie și încălzire. Aceasta este o chestiune nu doar de accesibilitate și competitivitate, ci și de securitate economică”, a subliniat von der Leyen.
În discursul său, președinta Comisiei Europene a prezentat, de asemenea, un nou pachet de resurse pentru reaprovizionarea bugetului. Acestea sunt planificate pentru a crește finanțarea pentru măsuri de consolidare a competitivității, apărării și securității europene.
