Parcurile eoliene offshore din Marea Nordului au un impact semnificativ asupra mișcării sedimentelor și acumulării de carbon pe fundul mării, potrivit oamenilor de știință de la Centrul Helmholtz din Germania. Constatările lor au fost publicate în revista Nature Communications Earth & Environment.
Marea Nordului amestecă constant particulele în suspensie: valurile și curenții agită nămolul de pe fundul mării, în timp ce râurile și Oceanul Atlantic aduc material nou. Aceste particule se depun și reintră în mod repetat în coloana de apă până când se acumulează în zone relativ calme. Unele dintre aceste particule sunt rămășițele unor organisme marine, conținând carbon organic care, odată depus, poate rămâne acolo timp de secole. Acesta este modul în care fundul mării acționează ca un absorbant natural de carbon.
Turbinele perturbă acest flux normal. Situate atât deasupra, cât și sub suprafață, ele acționează ca obstacole: încetinesc curenții, modifică stratificarea maselor de apă și, prin urmare, influențează locul în care se depune în cele din urmă nămolul. Potrivit cercetătorilor, parcurile eoliene existente redistribuie anual până la 1,5 milioane de tone de sedimente, împreună cu carbonul pe care îl conțin. Aproximativ 52% din această redistribuire are loc în Golful German.
Pentru a evalua amploarea fenomenului, echipa a dezvoltat un model computerizat care combină date despre condițiile atmosferice, valuri, curenți și transportul sedimentelor. Modelul arată că, pe măsură ce energia eoliană se extinde – UE intenționează să mărească capacitatea Mării Nordului de peste zece ori până în 2050 – volumul redistribuirii va crește.
Cercetătorii subliniază că acesta nu este un apel pentru a opri dezvoltarea energiei eoliene offshore. Scopul este de a înțelege impactul pe termen lung asupra ecosistemelor costiere, inclusiv asupra Mării Wadden, care se bazează pe un aflux constant de precipitații pentru a compensa creșterea nivelului mării. Datele obținute ar trebui să ajute la planificarea amplasării noilor parcuri eoliene, ținând cont de riscurile de mediu.