Schimbările climatice se dovedesc mai periculoase decât se credea anterior: potrivit unui studiu publicat în revista Molecular Biology and Evolution, stresul termic nu dispare odată cu un val de căldură – acesta este transmis descendenților animalelor și le poate afecta biologia chiar și la stră-strănepoții.
Oamenii de știință au experimentat cu muște de fructe din două climate fundamental diferite – Spania aridă și Finlanda rece. Muștele au fost expuse brusc la o căldură intensă, iar apoi au fost observate mai multe generații ale urmașilor lor.
Prima generație a suferit în mod egal în ambele grupuri: supraviețuirea a scăzut, dezvoltarea a încetinit. Cu toate acestea, după aceea, căile s-au separat. La muștele spaniole – cele ai căror strămoși erau familiarizați din punct de vedere istoric cu căldura – generațiile ulterioare au început brusc să se dezvolte mai repede decât de obicei. Ca și cum organismul și-ar fi „amintit” amenințarea și s-ar fi reconstruit. Acest efect a persistat timp de patru generații, manifestându-se chiar și în modelele de activitate genetică ale stră-strănepoților.
Această descoperire schimbă înțelegerea noastră despre modul în care fauna sălbatică răspunde la șocurile climatice. Efectele fiecărui val de căldură s-ar putea să nu dispară, ci să se acumuleze – generație după generație, modelând biologia unor populații întregi și accelerând potențial evoluția.
Potrivit autorului principal al studiului, Evan Harney, înțelegerea variantelor genetice care fac față mai bine schimbărilor transgeneraționale ne va ajuta să identificăm populațiile aflate în pericol de dispariție pe măsură ce planeta continuă să se încălzească.
