Țara cu cea mai mică rată de circularitate este România, cu o rată de 1,3%. UE își propune să atingă o pondere de 23,2% a materialelor reciclate printre materialele noi până în 2030.
Tendințele actuale arată că atingerea acestui obiectiv va fi dificilă, deoarece rata de circularitate în 2024 a fost de doar 12,2%. Conform celor mai recente date Eurostat, această cifră a crescut cu doar 0,1% față de 2023.
Țările europene prezintă variații considerabile în ceea ce privește ratele de circularitate a materialelor. Olanda are cea mai mare rată, de 32,7%. Belgia (22,7%) și Italia (21,6%) se află, de asemenea, în primele trei locuri. Cu toate acestea, România se situează la coada clasamentului, cu doar 1,3% din materialele reciclate reutilizate în materiale noi. Situația este doar puțin mai bună în Irlanda și Finlanda, unde rata de circularitate este de doar 2%.
Majoritatea țărilor înregistrează o creștere constantă a ratelor de circularitate. De exemplu, din 2015, rata de circularitate a Estoniei a crescut cu 9,1%, în timp ce cea a Maltei a crescut cu un uimitor 14%. Cu toate acestea, unele țări au regresat. În aceeași perioadă, Finlanda a pierdut 3,2%, iar Polonia 4,2%.
Cele mai activ reciclate materiale sunt: minereuri metalice (23,4%); minerale nemetalice (14,3%); biomasă (9,9%); combustibili fosili (3,8%).