Peste 2,3 milioane de oameni din Europa ar putea muri din cauza căldurii extreme până în 2099, dacă emisiile de gaze cu efect de seră rămân la nivelurile actuale. Aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de știință care au analizat dependența deceselor de căldură și frig, scrie Daily Galaxy.
Concluziile oamenilor de știință se bazează pe un studiu la scară largă publicat în revista Nature Medicine. Lucrarea a fost realizată de London School of Hygiene & Tropical Medicine. Aceasta acoperă 854 de orașe din 30 de țări, fiind una dintre cele mai detaliate estimări ale mortalității climatice din Europa.
Oamenii de știință au analizat echilibrul istoric și proiectat dintre mortalitatea cauzată de căldură și frig în perioada 2015-2099. În cel mai rău scenariu, au prezis 2,3 milioane de decese suplimentare, în ciuda schimbărilor demografice sau a îmbunătățirilor din medicină. Experții au reamintit că 2023 a devenit deja cel mai fierbinte an înregistrat vreodată.
Țările din sudul și centrul Europei sunt cele mai vulnerabile la schimbările climatice. În special, prognoza pentru Barcelona arată că peste 246.000 de locuitori ar putea muri din cauza căldurii extreme până în 2099. Pierderi serioase sunt prevăzute și pentru Roma, Napoli și Atena. Principalele motive pentru aceasta sunt temperaturile ridicate din timpul verii, urbanizarea rapidă și îmbătrânirea populației.
„Valurile duble de căldură” sunt deosebit de periculoase, atunci când zilele călduroase sunt urmate de nopți la fel de călduroase. Acest lucru perturbă somnul și solicită sistemul cardiovascular.
În regiunea mediteraneană, cea mai gravă situație este așteptată în Malta, unde se prevăd 268 de decese în plus la 100.000 de persoane. Și aceasta este dublul mediei pentru sudul Europei.
Țările scandinave și Irlanda ar putea înregistra o scădere a mortalității la începutul perioadei din cauza iernilor mai calde. Însă cercetătorii avertizează că acest fenomen este de scurtă durată. Până la sfârșitul secolului, chiar și în Helsinki și Stockholm, se prevăd creșteri generale ale deceselor legate de căldură, deoarece valuri de căldură extreme vor ajunge la aceste latitudini.
Oamenii de știință au luat în considerare și posibile măsuri de adaptare: ecologizarea orașelor, îmbunătățirea izolației locuințelor și utilizarea pe scară largă a aparatelor de aer condiționat. Dar chiar și reducerea la jumătate a riscului de decese legate de căldură ar însemna pierderi de șase cifre.
Autorul principal al studiului, profesorul Antonio Gasparrini, a remarcat că estimările ar putea fi chiar subestimări. Modelul nu ia în considerare impactul incendiilor forestiere, al furtunilor sau al poluării aerului. Și acestea reprezintă, de asemenea, un risc pentru sănătate și vor deveni mai frecvente. Într-un scenariu extrem, pierderile cumulative ar putea ajunge până la 4,7 milioane de decese, dublând estimarea furnizată.
Oamenii de știință avertizează că, fără o reducere decisivă a emisiilor, Europa se apropie de o „eră a valurilor de căldură mortale”. Adaptarea poate doar întârzia, dar nu și opri, criza. Reducerea rapidă a gazelor cu efect de seră rămâne factorul decisiv, deoarece viitorul climatic al continentului depinde direct de deciziile luate în deceniile următoare.
Studiul diferă de cele anterioare prin faptul că se bazează pe curbe de temperatură-deces urbane pentru cinci grupe de vârstă, mai degrabă decât pe estimări naționale. Modelul integrează 19 scenarii climatice, proiecții demografice de la Centrul Wittgenstein și date epidemiologice de la The Lancet Planetary Health.