Un studiu recent publicat de National Bureau of Economic Research (NBER) a constatat că daunele macroeconomice cauzate de schimbările climatice depășesc cu mult estimările anterioare.
O lucrare realizată de Adrien Bilal de la Universitatea Harvard, SUA, și Diego R. Känzig de la Universitatea Northwestern afirmă că efectele încălzirii globale ar putea fi de șase ori mai grave decât se credea până acum.
Autorii studiului au constatat că o creștere de 1°C a temperaturii globale duce la o scădere cu 12% a PIB-ului global. „Estimările noastre sugerează că impactul schimbărilor climatice asupra activității economice este mult mai mare decât se credea până acum”, notează Bilal și Känzig.
Principalele concluzii ale studiului:
Șocurile de temperatură globală: Șocurile globale de temperatură sunt mult mai puternic corelate cu evenimentele climatice extreme în comparație cu șocurile locale de temperatură. Acest lucru explică de ce estimările privind daunele sunt semnificativ mai mari decât calculele anterioare bazate pe temperaturi localizate.
Costul social al carbonului: Studiul estimează costul social al carbonului (SCC) la 1 056 de dolari pe tona de dioxid de carbon. Această valoare este de șase ori mai mare decât cea mai mare estimare anterioară. „Estimarea noastră a unui cost al carbonului de 1.056 de dolari pe tona de CO2 evidențiază necesitatea de a regândi politica climatică”, spun autorii studiului.
Pierderi de bunăstare: Într-un scenariu în care nivelurile de încălzire globală continuă să crească fără schimbări de politici (scenariul „business-as-usual”), pierderile de bunăstare sunt estimate la 31% din valoarea actuală. Aceste pierderi sunt echivalente cu impactul economic al unui război intern permanent. Până în 2100, aceste pierderi ar putea depăși 50%.
Impactul economic: În absența încălzirii globale, PIB-ul mondial pe cap de locuitor ar fi putut fi cu 37% mai mare din 1960 până în 2019. Autorii notează, de asemenea, că economia globală ar fi putut fi mult mai rezistentă dacă nu ar fi existat încălzirea observată de 0,75°C în această perioadă.
Autorii studiului concluzionează că abordările privind decarbonizarea trebuie regândite. „Rezultatele noastre arată că politicile unilaterale de decarbonizare sunt rentabile pentru țările mari, cum ar fi SUA”, subliniază Bilal și Känzig. Acest lucru înseamnă că, chiar dacă o țară acționează singură, fără coordonare cu alte națiuni, politicile de reducere a emisiilor de carbon vor fi rentabile.
Cercetătorii au folosit date din serii temporale pentru ultimii 120 de ani pentru a estima impactul șocurilor de temperatură globală asupra PIB-ului. Spre deosebire de studiile anterioare care se bazau pe date localizate privind temperatura, această abordare a ținut mai bine cont de schimbările climatice globale și de impactul acestora asupra economiei. Bilal și Känzig au aplicat, de asemenea, un model standard de creștere neoclasică pentru a estima funcțiile de daune structurale care includeau nu numai pierderile de producție, ci și pierderile din deprecierea capitalului. Acest lucru a permis o evaluare mai precisă a impactului economic pe termen lung al schimbărilor climatice.
Studiul lui Bilal și Känzig evidențiază necesitatea urgentă de a revizui abordările actuale privind evaluarea și punerea în aplicare a politicilor climatice. Cu ajutorul noilor date și modele, este clar că impactul economic al schimbărilor climatice este mult mai semnificativ decât se credea până acum și necesită o atenție și o acțiune imediată la nivel global.