Virusul H5N1 se răspândește rapid printre păsările marine și mamifere

Anterior, gripa aviară era considerată în primul rând o amenințare pentru păsările de curte și, în al doilea rând, un potențial agent patogen pentru oameni. Oamenii de știință estimează că această infecție a provocat moartea a zeci de milioane de păsări domestice și sălbatice din întreaga lume. Dar a fost depistată și la cel puțin 48 de specii de mamifere și a fost asociată cu moartea în masă a leilor de mare și a focilor, menționează Eco-Business.

Actuala formă alarmantă a virusului a fost înregistrată pentru prima dată în Europa în toamna anului 2020. La sfârșitul anului 2021, gripa aviară a fost descoperită în America de Nord și, de atunci, a fost găsită la păsările sălbatice din toate statele americane. Virusul a călătorit apoi spre sud și a ajuns în sudul Americii de Sud până în decembrie 2022. În prezent, a fost descoperit în Antarctica, precum și în Africa și Asia. Pe insulele din Pacific, Australia și Noua Zeelandă virusul nu a fost depisat.

Populațiile de păsări sălbatice au fost grav afectate în întreaga lume. Cel puțin 100.000 de exemplare din 24 de specii au murit în ariile protejate din Peru după expunerea la virus între noiembrie 2022 și jumătatea lunii martie 2023.

Tulpinile anterioare ale virusului H5N1 au infectat o varietate de mamifere, în special câini și pisici, precum și unele animale clasificate ca semiacvatice, cum ar fi nurca. Dar, potrivit unui studiu publicat în martie în revista Emerging Infectious Diseases, tulpina actuală s-a răspândit la un număr mult mai mare de specii. În Argentina, peste 17.000 de pui de elefant de mare din sud au fost găsiți morți. Cel puțin 24.000 de lei de mare morți au fost înregistrați în Peru, Chile, Argentina, Uruguay și Brazilia. Virusul este motivul situației dificile a unor specii pe cale de dispariție. Pe lângă leii de mare și elefanții de mare, printre acestea se numără vidrele de mare și delfinii.

La păsări, gripa aviară se răspândește în principal prin contactul cu saliva, secrețiile nazale sau excrementele păsărilor infectate. Oamenii de știință nu sunt încă siguri cu exactitate cum are loc transmiterea între păsări și mamifere.

Într-un studiu publicat în luna aprilie, oamenii de știință au raportat că au colectat mostre de creier de la lei de mare, de la o focă portuară și de la o ciocănitoare găsită moartă pe țărmul Argentinei. Toate acestea au fost testate pozitiv pentru H5N1. Secvențierea genomului a arătat că virusul era aproape identic la fiecare dintre ele, cu mutații care favorizează răspândirea printre mamiferele