Un studiu realizat de grupul de reflecție ODI și Transport & Environment Group a constatat că cele mai mari 20 de aeroporturi din lume au generat 231 de milioane de tone de emisii de carbon într-un an, echivalentul funcționării a 58 de centrale electrice pe bază de cărbune. De asemenea, acestea au produs aceeași cantitate de oxizi de azot și PM2,5 periculoși ca 31 de milioane de autoturisme, potrivit Euronews.
Studiul a analizat impactul asupra climei și a calității aerului al zborurilor de pasageri și, pentru prima dată, al operațiunilor de transport aerian de marfă în 1.300 de aeroporturi din întreaga lume.
„Poluarea din jurul aeroporturilor crește de la an la an. Aceasta afectează milioane de oameni care respiră emisiile toxice și, în consecință, suferă de boli, dar politicienii ascund problema”, a declarat Joe Dardenne, director de aviație la T&E. El a mai subliniat că creșterea sectorului transportului aerian este incompatibilă cu obiectivele climatice.
Studiul a demonstrat că aeroportul din Dubai este cel mai mare poluator. De asemenea, în clasamentul celor mai poluatoare 20 de aeroporturi din lume se mai regăsesc: Frankfurt pe Main, Germania; Aeroportul Internațional Charles de Gaulle, Paris, Franța; Schiphol, Amsterdam, Olanda.
Cercetătorii au stabilit că Londra a devenit orașul cel mai afectat de poluarea aerului cauzată de aviație. Cele șase aeroporturi ale sale au eliberat în aer: 27 de milioane de tone de carbon; 8.900 de tone de oxid de azot; și 83 de tone de particule PM2,5.
Studiul a punctat faptul că poluarea aerului este al patrulea cel mai mare factor de risc pentru sănătatea umană. Astfel, în 2019, 6,7 milioane de persoane au murit prematur din cauza consecințelor inhalării aerului poluat. În plus, aeroporturile sunt un centru de poluare fonică intensă.
„Nivelul de zgomot al avioanelor este în continuă creștere și avem o lipsă totală de standarde UE pentru particulele fine, care reprezintă un risc grav pentru sănătate”, a declarat Magdalena Heuwiser, purtătoarea de cuvânt a organizației Stay Grounded. – Trebuie luate imediat unele măsuri cheie pentru a proteja sănătatea lucrătorilor și a comunităților din jurul aeroporturilor.” În acest scop, a sugerat interzicerea zborurilor de noapte sau îmbunătățirea calității combustibilului pentru aviație la standardele combustibilului pentru automobile.
Se remarcă faptul că unele țări europene, precum Franța și Spania, încearcă să încurajeze cetățenii să folosească trenurile în locul avioanelor pentru călătorii scurte.
De asemenea, studiul a atras atenția asupra lacunelor în ceea ce privește decarbonizarea aviației. De exemplu, aviația se bazează pe combustibilul de aviație durabil (SAF) pentru a reduce emisiile. Cu toate acestea, SAF reprezintă în prezent 0,1 % din combustibilul pentru avioane consumat. Pentru o decarbonizare eficientă, producția trebuie să crească de la câteva sute de milioane de litri în prezent la peste 400 de miliarde până în 2050.
Shandell Steadman, cercetător principal la ODI, a subliniat că emisiile generate de aeroporturi sunt adesea trecute cu vederea. Dar dacă nu se abordează problema emisiilor localizate la nivelul aeroporturilor, impactul sectorului asupra climei și sănătății nu va face decât să se agraveze.