Cercetătorii din Spania au comparat dimensiunile creierului a 89 de specii de albine și au descoperit că în habitatele urbane este mai probabil să fie populate specii cu creiere mai mari. Autorii sugerează că acest lucru ar putea indica abilități cognitive mai mari la aceste specii și, ca urmare, o mai mare flexibilitate și adaptabilitate. Rezultatele sunt publicate în Biology Letters.
Populațiile de polenizatori sunt în declin, potrivit unor studii recente. Unul dintre motive este faptul că oamenii le modifică sau le distrug habitatele naturale. Uneori, însă, mediile urbane oferă noi oportunități pentru specii – disponibilitate mai mare de hrană, presiune redusă a prădătorilor și noi locuri de trai. Dintr-un motiv oarecare, unele specii de albine profită cu succes de acest lucru și se adaptează la oraș, în timp ce altele nu reușesc.
Ipoteza tamponului cognitiv sugerează că animalele cu un creier mai mare și cu abilități cognitive mai bune se adaptează mai ușor la schimbările de mediu. Cu toate acestea, această ipoteză a fost testată până acum doar la vertebrate.
Jose B. Lanuza de la Stațiunea biologică din Parcul Național Doñana și colegii săi au decis să testeze această ipoteză pe albine. Studii anterioare au demonsatrat că dimensiunile creierului diferă între speciile de albine, iar speciile cu creiere mai mari sunt mai bune la anumite sarcini cognitive. Cercetătorii au colectat 335 de femele din 89 de specii de albine din diferite zone de pe coasta de est a Statelor Unite și din Europa central-nordică. Autorii au capturat doar femele, deoarece acestea îndeplinesc mai multe sarcini decât masculii și se confruntă cu mai multă presiune din partea mediului. Ei au măsurat dimensiunea absolută și relativă (în comparație cu corpul) a creierului la albinele capturate și apoi au comparat aceste date cu distribuția geografică a fiecărei specii (medii naturale, agricole și urbane).
Dimensiunea creierului și a corpului a variat semnificativ între specii, la fel ca și măsura în care au fost locuite diferite habitate. Doar 28 dintre cele 89 de specii s-au dovedit a fi foarte răspândite în mediile urbane. Iar la aceste albine, dimensiunea creierului – atât absolută, cât și relativă – era într-adevăr mai mare. Același lucru a fost valabil și pentru dimensiunea corpului. În schimb, albinele cu creiere mai mici erau mai frecvente în mediile naturale și agricole, potrivit studiului.
Aceste rezultate sunt în concordanță cu ipoteza tamponului cognitiv – și aceasta este prima dovadă pentru această ipoteză în afara vertebratelor. Cu toate acestea, este important să ne amintim că dimensiunea creierului nu prezice întotdeauna capacitatea cognitivă (după cum clarifică și autorii înșiși). În viitor, va fi posibil să se efectueze o analiză mai precisă prin măsurarea, de exemplu, a dimensiunii corpurilor ciupercilor, presupus a fi implicate în învățare și memorie, sau chiar să se compare direct performanța cognitivă a diferitelor specii de albine cu ajutorul testelor comportamentale.