Poluarea aerului amenință sănătatea a 80% din populația urbană a lumii

Potrivit unui nou studiu, nivelurile de poluare a aerului au atins cote nesigure, amenințând sănătatea umană în diferite regiuni ale lumii, titrează The Washington Post.

Studiul publicat în revista Nature a constatat că peste 80% din populația urbană a lumii se confruntă cu niveluri de poluare care depășesc limitele de siguranță stabilite de Organizația Mondială a Sănătății.

Printre cele mai poluate regiuni ale lumii se numără China, India și Statele Unite.

În China, în ciuda implementării pe scară largă a măsurilor de control al poluării aerului, calitatea aerului din unele orașe lasă încă mult de dorit. În India, situația este și mai critică, în special în zona metropolitană Delhi, unde nivelurile de poluare a aerului ating adesea niveluri fără precedent, ceea ce duce la probleme grave de sănătate. În SUA, poluarea aerului rămâne, de asemenea, o problemă, în special în orașe mari precum Los Angeles și New York.

Aproape 7 milioane de persoane din întreaga lume au murit din cauza poluării aerului în 2019, potrivit unor estimări recente. Ceea ce este cunoscut sub numele de PM 2,5, particule mici de aer care măsoară 2,5 microni, se numără printre cei mai îngrijorători poluanți atmosferici toxici pentru sănătatea umană. Micii poluanți – o treime din lățimea unui fir de păr uman – pot călători în plămânii noștri și în fluxul sanguin. De asemenea, studiul a constatat că până și expunerea pe termen scurt la aerul poluat poate duce la efecte grave asupra sănătății, cum ar fi astmul și alte boli respiratorii. Unii oameni de știință au legat, de asemenea, poluarea aerului de bolile de inimă și chiar de unele tipuri de cancer.

Una dintre principalele surse de poluare a aerului este transportul rutier, în special în orașele dens populate. Industria, extracția și arderea combustibililor fosili, agricultura și chiar și cuptoarele casnice contribuie, de asemenea, în mod semnificativ.

Concentrațiile medii anuale de PM2,5 din 2000 până în 2019. Conform standardelor OMS, acestea nu ar trebui să depășească 5 micrograme pe metru cub Ilustrație: Yu, et al. (2023).