Invitata acestui episod este Olesea Tabarcea, directoarea executivă a Clinicii Juridice Bălți, care este una dintre puținele organizații de profil din afara Chișinăului prezentă și în localitățile rurale, acolo unde este cea mai acută nevoie de serviciile juridice.
Clinica activează de 20 de ani. Deși inițial a fost creată ca o structură universitară, pentru a susține educația juridică practică a studenților de la facultatea de drept, de-a lungul timpului a dezvoltat o activitate mai vastă de asistență juridică gratuită pentru persoanele social vulnerabile nu doar din municipiul Bălți, dar din întreaga regiune de nord a țării, care ar fi vreo 13 raioane. Cu Olesea Tabarcea discutăm, pentru început, despre organizația pe care o conduce, care sunt prioritățile și provocările cu care se confruntă, dar și care este în regiune situația în domeniul accesului la justiție, pentru cine și cât de necesare sunt serviciile juridice gratuite.
Cu DREPT-ul: Care sunt prioritățile ca organizație? Cum ați reușit să vă modelați de-a lungul acestor 20 de ani și să înțelegeți unde e nevoie de voi?
Olesea Tabarcea: Prin anii 2002-2005 era ceva inedit, pentru că nu existau oportunități gratuite pentru oameni de a-și soluționa problemele juridice. Zic „a-și soluționa”, pentru că la acel moment organizația noastră împreună cu tinerii studenți mergeam și în instanța de judecată pentru a reprezenta interesele. Până în anul 2012, când a fost nevoie să ne reprofilăm și să ne reorganizăm cumva activitatea, pentru că în 2012 a fost aprobată Legea cu privire la asistența juridică, apoi a apărut Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, ceea ce inițial ne-a făcut să ne gândim că este nevoie de o implicare mai largă în regiunile rurale.
Începând cu anul 2012, organizația și-a mărit spectrul de activitate. În primul rând, suntem orientați pe acces la justiție, tot ce înseamnă educație juridică sau alfabetizare juridică nu doar a tinerilor, studenților, dar și a publicului larg.
Noi punem un accent deosebit pe diferite categorii de populație, când apar diferite modificări legislative. Este de obligația noastră, iarăși, de a asigura acest acces la justiție anume prin informare. Informarea, educarea juridică, campanii de sensibilizare, campanii de advocacy în unele situații când este nevoie de a informa cu privire la niște neajunsuri sau la niște procedee juridice care trebuie urmărite sau pe care trebuie să le cunoască un grup aparte sau publicul larg. Deci, organizația are câteva direcții strategice de activitate de care nu ne lepădăm niciodată, asta este, în primul rând, activitatea și lucrul practic cu tinerii juriști, cu studenții, este accesul la justiție, ceea ce înseamnă nu doar în instanța de judecată, dar totul până la instanța de judecată, începând cu consilierea juridică, cu ghidarea juridică, cu ghidarea informațională, cu campanii de sensibilizare, cu campanii informaționale, cu campanii de advocacy, dar și am preluat o direcție nouă – se fac 6 ani de când organizația noastră lucrează cu persoanele cu dizabilități intelectuale.
Am pus accentul pe respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și mintale, aceste persoane fiind instituționalizate în centrele de plasament de la acest moment, mai demult se numeau aceste centre de plasament internate psihoneurologice. Informarea, educarea și tot ceea ce ține de genul acesta, toate tipurile de seminare, traininguri, plus, mai nou, este dezvoltarea serviciilor sociale, asta am vrut să zic, am început a zice despre noi, am început a lucra cu un grup deosebit de beneficiari pe care i-am avut inițial, persoanele cu dizabilități intelectuale și mentale, dar încă o dată accentuez, din cadrul centrelor de plasament temporar pentru persoanele cu dizabilități din nordul țării. Sunt 3: la Bălți, la Soroca și la Edineț.
Persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale au drepturi depline, conform ultimelor modificări legislative. Ei trebuie să cunoască aceste drepturi și să știe cum să le realizeze. Noi am ținut să fim parte informațională pentru ei, după asta am văzut necesitatea de a ne implica în dezvoltarea serviciilor sociale anume pentru această categorie de persoane.
Cu DREPT-ul: Aveți un spectru destul de extins de activități și beneficiari? De ce este necesar acest lucru?
Olesea Tabarcea: Într-un final, este vorba de drepturi și realizarea unor drepturi, fie că e dreptul la asistență juridică gratuită, pentru că asistența juridică este una costisitoare, fie că este vorba de o anumită categorie de beneficiari care, fie că nu are o acoperire, să zicem așa, informațională, fie că nu sunt organizații în regiunea de nord care ar atrage atenția acestor beneficiari. Noi am zis că dacă suntem o organizație de drepturile omului sau o organizație de acces la justiție, atunci noi trebuie să acordăm această prioritate sau această posibilitate tuturor categoriilor vulnerabile.
În principiu, organizația lucrează pe direcția de asistență juridică și pe direcția de respectare a drepturilor sociale, politice, civile ale unor categorii care sunt cele mai defavorizate, care sunt cele mai vulnerabile. Noi suntem prezenți în teritoriu, noi știm ce se întâmplă, noi cunoaștem ce se întâmplă nu din auzite, noi cunoaștem lucrurile acestea interacționând zilnic cu oamenii.
Când identificăm necesități care sunt mai des invocate, atunci noi nu putem rămâne insensibili la această problemă, încercăm s-o rezolvăm. Eu știu că asta se numește „stingător de foc”, dar cred că totuși aceasta este și o esență a organizației – să fim sensibili la unele probleme stringente, să nu mergem doar pe o strategie strictă scrisă sau nepusă pe hârtie. Deși avem o strategie o strategie clară.
Cu DREPT-ul: Cum afectează crizele din ultima perioadă activitatea organizației?
Olesea Tabarcea: Cum a început criza pandemică am încercat să ajutăm cele mai vulnerabile categorii cu diverse acțiuni, inclusiv ajutor umanitar, consiliere și diferite informații, dar și acum prezența acestei crize umanitare legată de refugiați și de războiul din Ucraina ne face să nu rămânem indiferenți, ne face să fim sensibili și la această problemă, pentru că, rezolvând unele probleme stringente locale, noi ajutăm, în primul rând, comunitatea să devină mai reziliență, lucrurile trebuie rezolvate atunci când este nevoie de rezolvare, nu să facem doar strategii, să așteptăm implementări și-i tot. Noi știm problema, noi ne strângem toți împreună, noi vorbim și încercăm să rezolvăm, nu doar încercăm – o rezolvăm, ne implicăm.
Cu DREPT-ul: De câteva ori ai menționate că lucrați cu cele mai vulnerabile categorii de persoane. Care sunt acestea? Sunt la fel ca în restul țării?
Olesea Tabarcea: Noi avem o lege care prevede categoriile vulnerabile și ce înseamnă categorii vulnerabile și, în principiu, categoriile vulnerabile sunt acele persoane sau familii vulnerabile, cum este scris în lege, cei care beneficiază de servicii sociale din cadrul structurilor sociale, dar pentru noi sunt mai multe categorii vulnerabile, pentru că mamele solitare sunt o categorie vulnerabilă, pentru că au un spectru juridic de probleme, persoanele vârstnice au alt spectru juridic de probleme, de asemenea, acum refugiații sunt o problemă pentru țară, dar sunt și foarte vulnerabili, diferite comunități, comunitatea romilor, pe urmă sunt persoane cu diferite dizabilități. Noi am încercat să preluăm, iarăși mă întorc la această categorie, persoanele cu dizabilități intelectuale, pentru că este una dintre cele mai vulnerabile categorii la acest moment, care, având toate drepturile, nu și le pot exercita. De asta consider că noi suntem obligați să-i ajutăm, să le acordăm și lor, dar și instituțiilor care sunt responsabile pentru viața acestor persoane, noi acordăm și asistență acestor instituții, pentru că prin noi sau cu ajutorul nostru, sau prin intermediul nostru sunt rezolvate unele probleme sau unele cazuri ale acestor persoane.
O categorie pe care noi o considerăm vulnerabilă, dar nu se încadrează în lege, sunt persoanele care locuiesc în sate. Totuși, cei care locuiesc în spațiul rural au un acces mult mai limitat la diferite informații, au acces extrem de limitat la diferite servicii, nu mai spun despre serviciile juridice, care sunt costisitoare.
Foarte bun este faptul că sunt parajuriști, rețeaua de parajuriști este un lucru absolut minunat, care ne facilitează și nouă lucrul, pentru că până a apărea această rețea noi eram unicii în regiunea de nord care aveam acest spectru de servicii, de informații și de asistență juridică primară. Acum noi lucrăm împreună, acum noi conlucrăm, colaborăm și încercăm să acoperim un număr cât mai mare de oameni informațional și să avem un impact asupra schimbărilor în viețile oamenilor. Iată de ce vreau să zic, să punctez că locuitorii rurali sunt foarte vulnerabili și sunt marginalizați în diferite chestiuni – și servicii, și informații, și acces la diferite resurse și la diferite surse inclusiv.
Cu DREPT-ul: Ziceai că atunci când ați apărut, serviciile pe care le ofereați era o inovație. Între timp, cum s-au schimbat lucrurile?
Olesea Tabarcea: Sigur că totul se schimbă, totul are o evoluție, fie că este o evoluție pozitivă, fie că este o evoluție negativă, dar putem spune că la început, din 2002, noi am apărut ca o, zic încă o dată, o resursă educațională practico-juridică pentru studenți. Începând cu anul 2005, fiind în calitate de manageri, am înțeles că trebuie să devenim mai interesanți pentru studenți, în primul rând, și de a-i implica pe ei în diferite proiecte, anume proiecte din domeniul juridic, dar în mai multe sfere, pentru că scopul de atunci al nostru, al organizației, era să dezvoltăm activismul civic al tinerilor, ca ei să fie niște exponenți ai societății sau niște profesioniști care sunt sensibili la diferite probleme a diferitelor categorii, în special ai categoriilor vulnerabile, și ei să fie resursa ceea care să încerce să genereze soluții, dar nu doar să execute anumite obligațiuni de serviciu, să fie generatori de soluții și să fie generatori ai unui progres.
Cu DREPT-ul: Care este situația în regiune ce ține de accesul al justiție și cum a evoluat în ultimii ani?
Olesea Tabarcea: La momentul în care a fost înființat Consiliul de Asistență Juridică Garantată de Stat (CNAJGS) se vehicula că, gata, organizațiile care prestează asistență pro bono nu vor avea de lucru. Noi am avut și frica, dar și bucuria asta, pentru că într-un final ne-am fi atins obiectivul principal – soluționarea problemelor juridice ale populației. Însă am constatat un lucru, că cererea de asistență juridică a crescut, pentru că, în primul rând, au crescut prețurile la servicii, au crescut diferite condiții, pentru că CNAJGS acordă în baza unor condiții asistența juridică calificată.
Noi am rămas să fim la etapa de consiliere juridică și de asistență juridică primară și de a redirecționa spre asistența calificată către Consiliul Național. Deci, ne-am poziționat ca și o treaptă în asistența juridică garantată, pentru că suntem o treaptă premergătoare unui proces de judecată, unui proces sau unei asistențe calificate. Încă o dată punctez: noi nu am identificat timpuri sau perioade în care s-a diminuat numărul de solicitări. Vă zic de ce: în primul rând, creșterea prețurilor la asistență, ceea ce am zis; doi – modificările legislative extrem de frecvente, ceea ce implică informarea populației, dar foarte complexă, foarte, așa, țintită, cum s-ar zice, pe diferite categorii, pe diferite noțiuni legislative sau condiții legislative, tematici; alegerile frecvente, la noi din 2 în 2 ani sunt alegeri, ceea ce înseamnă că trebuie asigurat dreptul la vot sau exprimarea acestui drept la vot pentru toate categoriile de populație care sunt.
Noi am constatat un lucru – cu cât mai mult lumea este informată, cu atât mai mult lumea este decisă să își apere drepturile, să meargă la instituții, să vină la noi, noi să-i ajutăm să scrie diferite cereri, petiții, demersuri, să realizeze acțiuni de apărare a drepturilor lor.
O informare juridică a unui om deja are un impact, pentru că omul cunoscând o să știe ce are de făcut. Noi avem un principiu – accesul la justiție trebuie să se rezolve sau să aibă loc până la instanță. Asta este varianta ideală, de aceea avem încă o misiune de a informa oamenii să apeleze la diferite resurse sau surse informaționale juridice, precum este Clinica Juridică și mai sunt și alte organizații care depun acest efort în mod gratuit pentru populație, pentru ca să fie evitată procedura de judecată, pentru că și instanțele de judecată sunt extrem de încărcate, au un flux extrem de mare de oameni, dar până la instanța de judecată sunt, există soluții, nu întotdeauna.
Cu DREPT-ul: Observați diferență în cum este oferit și perceput accesul la justiție în capitală versus regiuni, orașe versus sate?
Olesea Tabarcea: Ce să vă zic despre acces la justiție? Sunt foarte mulți factori, în primul rând, resursele, organizațiile sau Oficiul Teritorial de Asistență Juridică Garantată de Stat cu rețeaua de avocați publici, de asemenea, plus numărul de avocați care profesează sau acordă asistență juridică în bază de contract. Dacă vorbim despre regiuni atunci este un acces mai puțin accesibil, nu este corect zis, dar altfel nu pot, pentru că este vorba de numărul de profesioniști din domeniul juridic…
Cu DREPT-ul: Limitat sau mai limitat.
Olesea Tabarcea: Exact! Este mai limitat. Dacă vorbim despre capitală, atunci concentrația de servicii juridice, să zicem, servicii juridice, este mult mai mare. În regiuni nu este așa, în regiuni oamenii trebuie fie să călătorească la Bălți, fie să călătorească din sat într-o altă localitate, accesul la justiție este mai limitat, reieșind din faptul că sunt mai puțini parajuriști, de exemplu.
Cu DREPT-ul: Cum afectează asta realizarea acestor drepturi, la modul practic? Voi mergeți prin sate, știți din prima sursă cum stau lucrurile.
Olesea Tabarcea: La modul practic este că, fie că omul renunță, nici nu se apucă de soluționarea cazului, pentru că unu la mână – nu are resurse financiare, doi la mână – nu are informație, trei la mână – nu are dorință, reieșind din primele două. Oamenii nici nu se apucă, pentru că nici nu cunosc, dar nici nu au posibilitate.
Iată de ce cu cât mai concentrate, să zicem așa, sunt serviciile sau oportunitățile de asistență juridică, cu atât oamenii devin mai activi, pentru că omul știe că este cineva care poate să-l ghideze, mai ales dacă este vorba de servicii gratuite sau parțial gratuite care ar putea să îl ajute pe om. Este dificil de a vorbi despre egalitate sau inegalitate, despre un echilibru de asistență, de oportunități. Nu există uniformitate.
Asta reiese din ultimele studii pe care le-am făcut noi de acces la justiție, dar organizația a făcut două studii: un studiu de acces la justiție al persoanelor din regiunile rurale mai mult, în 5 raioane, ca să vedem care este totuși diferența de accesare a serviciilor sau dacă este uniformizată această oportunitate pentru diferite regiuni. Este o diferență extrem de mare, pentru că, fie că sunt 1 sau 2 avocați din cadrul Consiliului de Asistență Juridică Garantată în Drochia sau este doar un singur avocat în oraș, să zicem, Sângerei, sau 2 și sunt 20 în municipiul Bălți. Să spunem așa, Sângereiul este la 35 de kilometri și sunt doar 3 sau 4 avocați, Bălțiul este plin cu diferite servicii, cu diferite organizații și plus cu serviciile garantate gratuite din partea statului. Deci, nu putem vorbi despre uniformizare și astfel diferite regiuni devin mai vulnerabile din punctul de vedere al accesului la justiție.
Cu DREPT-ul: Ce alte concluzii, probleme, ați constatat în cadrul acestui studiu de acces la justiție?
Olesea Tabarcea: Cea mai mare surpriză a studiului realizat în cadrul Campaniei Naționale pentru Justiție Sănătoasă a fost faptul că oamenii, marea majoritate au ținut să ne spună că vor un mecanism de feedback, un mecanism de feedback pentru rezultatele sau pentru interacțiunea negativă cu specialiștii din domeniul juridic sau specialiștii din domeniul de justiție.
Omul, când interacționează cu sistemul de justiție sau cu asistența juridică, are nevoie să se plângă în cazurile în care aceasta nu merge OK sau nu merge bine.
Noi am explicat în toate cazurile când cineva ne spunea despre acest mecanism de feedback, noi îl numim mecanism de feedback, dar oamenii ziceau mecanism de plângere, cui să mă plâng, cui să-i spun că lucrurile nu merg bine, dar cu condiția în care plângerea este soluționată și rezolvată, pentru că din acei care nouă ne-au spus că au depus plângere, acestea au fost 13% din cei intervievați, dar voi să înțelegeți că aceștia au fost 500 de oameni, 13% au depus plângeri dintre care nici jumătate din ele nu au primit nici un răspuns, nici o soluționare. Oamenii rămân dezamăgiți, oamenii fie că consumă niște servicii, fie că sunt servicii gratuite, fie că sunt servicii contra plată, au nevoie să aibă o siguranță că în cazurile în care serviciile consumate nu sunt de o calitate corespunzătoare – acestea pot fi soluționate sau acestea pot fi rezolvate. Oamenii vor să se plângă de sine stătător, dar trebuie să fie un instrument ușor și la îndemână.
Încă o concluzie din cadrul cercetării noastre a fost faptul că oamenii nu știu la cine să se adreseze după asistență juridică primară, în cuvinte simple – după consultație.
Din toți cei intervievați, nu țin minte acum care este procentul, dar au zis că au apelat după consultații juridice fie că la parajurist, fie că la o organizație neguvernamentală din aceste 5 raioane. Niciunul dintre intervievați nu a zis că a primit asistență juridică primară de la avocat. Avocații, în lumina studiului nostru, acordă doar asistență juridică calificată. Aici noi ne punem întrebarea: deci, trebuie cumva organizată activitatea de asistență juridică primară să fie clară pentru oameni – cine acordă această consultanță, unde omul poate să se adreseze după un sfat, pentru că oamenii nu percep întotdeauna ce înseamnă asistență juridică primară.
Lumea știe foarte bine că pentru a te adresa unui avocat pe bază de contract trebuie să achiți. Oamenii consideră că a vorbi sau a cere un sfat necesită a fi achitat lucrul acesta. Deci, sunt chestii de percepție, în primul rând, și sunt lucruri care trebuie rezolvate într-adevăr prin niște discuții. Oamenii numesc această discuție, dar orișice discuție este bazată pe niște cunoștințe și orișice discuție este în sine o asistență juridică primară, pentru că fie că se explică unele drepturi, fie că în general se încadrează problema cu care vine într-un domeniu sau într-un drept, fie că se face redirecționarea omului la acea instituție care este competentă de a soluționa această problemă juridică, orișice interacțiune cu un beneficiar, care implică o discuție, o ascultare a problemei, o identificare a problemei juridice în sine constituie asistență juridică primară.
Cu DREPT-ul: Zi-ne și despre raportul de cercetare a situației privind accesul la justiție a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale din nordul țării. Care-s principalele concluzii?
Olesea Tabarcea: Noi am identificat faptul că lipsa la informație este la 90%, nici nu 90, dar 99, lipsă de percepție. Rezultatele studiului arată o realitate în care o categorie destul de impunătoare de oameni, pentru că în nordul republicii sunt 1.000 și ceva de oameni care sunt instituționalizați, care nu își pot realiza drepturile lor sau nu au acces la justiție din simplul motiv că, fie că nu au acces liber de a se deplasa, fie că nu au acces la informații, fie că nu cunosc, deci există o lipsă totală de informație. Studiul nostru a fost realizat nu doar pe categoria aceasta, dar a fost realizat între mai mulți actori, între instituții, asistenți sociali, servicii sociale care lucrează cu acești oameni și noi am înțeles că lucrurile trebuie să meargă în colaborare, toți împreună și într-un continuu și permanent dialog interinstituțional instituțiile statului de asistență juridică garantată de stat.
Cea mai mare concluzie după realizarea acestor două studii de acces la justiție a persoanelor defavorizate în nordul Republicii Moldova este că lucrurile pot să se schimbe doar atunci când există comunicare interinstituțională, când există dialog și când există niște servicii orientate spre om.
Cu DREPT-ul: Dar cum se explică situația atât de critică în cazul persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale?
Olesea Tabarcea: Prin faptul că foarte mult timp aceste persoane erau limitate practic în toate drepturile civile, publice, politice, în toate drepturile. Aflarea într-o instituție presupune grijă, alimentație și un fel de acomodare, dar nu presupune educație, informare, dezvoltare de asta socială, interacțiune cu comunitatea. Vreau să vă zic că noi am avut acces într-o instituție de tip închis abia 6 ani în urmă.
Orientarea țării noastre spre Uniunea Europeană, spre valorile democratice ale Uniunii Europene a dat imbold și acestor schimbări pozitive în viața diferitelor categorii vulnerabile, în special acelor categorii care se află în custodia statului. Punerea accentului pe respectarea drepturilor omului pentru toate categoriile de persoane, iată, a dat impuls la aceste schimbări.
Cu DREPT-ul: În studiul „Bune practici privind facilitarea accesului la justiție în Moldova”, realizat recent în cadrul proiectului Accesul la Justiție în Moldova, proiect la care ați fost și voi parte, este descrisă și echipa mobilă a Clinicii Juridice drept un exemplu de bună practică. Ce reprezintă acest serviciu și cât de important este pentru voi ca organizație, dar și pentru beneficiari?
Olesea Tabarcea: Din criza pandemică am intrat în criza umanitară, criza umanitară generând criza economică, criza economică asta e, iarăși, este lipsă de bani, lipsă de resurse și, în general, o problemă foarte mare socială. Iată, Echipa Mobilă sau Serviciul Mobil de Asistență Juridică, cum îl numim noi, acoperă această problemă, pentru că oamenii consumă serviciul juridic la locul de aflare. Noi rezolvăm prin Echipa Mobilă mai multe probleme, cum este lipsa de resurse financiare, omul nu trebuie să se deplaseze, serviciul vine la tine acasă, practic omul nu face un efort în plus de a căuta acest serviciu, de a merge în altă localitate și a se deplasa și-și rezolvă problema juridică, în plus, după ce Echipa Mobilă comunică cu beneficiarul noi revenim cu feedback, fie că este o vizită mobilă repetată, fie că este o comunicare prin toate resursele disponibile: internet, online, chiar și scrisori, noi până acum scriem scrisori și transmitem scrisori în format oficial ca și un răspuns juridic oficial pentru cei care îl solicită.
Echipa Mobilă este mai costisitoare, eu recunosc, pentru organizație, sunt niște cheltuieli în plus.
Ce înseamnă o echipă mobilă? O echipă mobilă, dacă vorbim despre echipa mobilă de asistență juridică gratuită, presupune un grup de oameni, de profesionaliști. În primul rând, acesta este un avocat licențiat, este un consilier juridic numaidecât și explic de ce, pentru că consilierul juridic preia managementul cazului până la final, avocatul își face treaba sa, consilierul juridic este un fel de asistent al avocatului, în plus mai sunt și 2 sau 3 studenți de la Facultatea de Drept care își realizează această practică juridică prin consultare directă și prezență directă în consultarea oamenilor.
Și această echipă de ce este mobilă? Pentru că este un grafic de asistență în diferite regiuni rurale, fie că este în cadrul unei primării, fie că este în cadrul unei biblioteci.
Noi, apropo, încercăm și depunem toate eforturile de a populariza bibliotecile ca și niște centre multimedia și centre educaționale informative, ca niște resurse locale informative acolo unde poate veni omul, lua informația, a avea un loc unde se poate informa.
Echipa Mobilă, fiind formată în general de cele mai dese ori din 5 oameni, merge în localitate. Oamenii știu că vineri, pe data de 30 octombrie, vine avocatul în localitate. Vă imaginați? Sunteți acasă în sat și știți că vineri, ca și medicul, care vine o dată în săptămână, vine o dată în săptămână și o echipă de avocați în care tu poți să vii, să întrebi orișice, să afli toată informația și încă să primești o consultație calificată din partea unor specialiști și să ai rezolvarea problemei tale gratuit.
Noi am înțeles că acest model de asistență juridică sau servicii mobile este unul din cele mai eficiente în situații de criză, atunci când oamenii nu-și pot permite acest lucru, când oamenii nu-și pot permite a achita facturile, oamenii nici nu se mai gândesc la asistență juridică.
În situații de criză oamenii având probleme lasă și tărăgănează și nici nu mai inițiază aceste procese de soluționare, de aceea Echipa Mobilă este absolut inedită în atare situații de criză – serviciile consumate la locul de trai. Fix aceeași situație este acum și cu serviciile de consiliere și juridică, dar și psihologică pentru refugiați. Iată de ce echipele mobile aduc un impact imediat, noi vorbim despre impact imediat.
Cu DREPT-ul: Cât de solicitate sunt serviciile echipei mobile?
Olesea Tabarcea: Cât de solicitată? Noi nu putem răspunde la toate solicitările, eu vă zic sincer, pentru că implică multe costuri.
Cu DREPT-ul: Cu ce tip de întrebări, probleme se adresează oameni cel mai des la echipa mobilă?
Cea mai mare problemă în localitățile rurale, la acest moment, este problema cu proprietățile și cu moștenirea.
Olesea Tabarcea: Noi din 2019 avem o lege nouă a moștenirii și toate lucrurile se opresc în această lege, lumea nu cunoaște care sunt condițiile legale, lumea nu cunoaște ce are de întreprins și de făcut, dar pe lângă acestea lucrurile devin și mai dificile din cauză că nu există unele mecanisme de realizare a acestei legi, pentru că sunt situații absolut practice în care nici instanța de judecată la moment nu poate să se expună pentru că nu există o soluție pe caz, problema reieșind din nou, din lege, sunt mari probleme din punct de vedere practic al realizării dreptului la moștenire în baza legii noi. Soluția nu este clară, dar majoritatea soluțiilor la momentul actual sunt doar prin instanța de judecată, din păcate. Dar aici intervine soluția – asistența juridică garantată, asistența parajuristului, care poate coordona aceste lucruri și facilita primirea acestei asistențe juridice garantate, suntem noi care ajutăm.
Cu DREPT-ul: Ce ar trebui să se întâmple, încât lucrurile, situația să se schimbe spre bine?
Olesea Tabarcea: Primul lucru este dialogul, instituțiile din domeniul justiției, accesului la justiție, asistenței juridice și organizațiile necomerciale sau toți actorii implicați cumva tangențial trebuie să fie inițiat un dialog, pentru că împreună putem face o claritate în situația de asistență juridică a oamenilor și de soluționare a unor probleme care poate nici nu ar fi probleme, dacă ar exista acest dialog.
Doi la mână – ca rezultat al acestor două studii, noi am înțeles că avem nevoie de extinderea unui instrument foarte util în justiție ca videoconferința, pentru că acum, fiind în pandemie, fiind într-o criză, videoconferința ar fi un instrument și mai ieftin, și rapid, dar și eficient în soluționarea unor probleme, inclusiv în soluționarea acelor probleme în aceste dosare de moștenire atunci când unii dintre moștenitori sau, să zicem, 2-3 moștenitori sunt peste hotare și nicidecum nu au posibilitatea, dar uneori nici dorința să vină în instanța de judecată să fie parte a unui proces de moștenire și iată aici la acest moment s-ar rezolva foarte multe probleme.
Noi ținem ca acest instrument de videoconferință sau teleconferință să fie pe larg pilotat și utilizat în toate cazurile, nu doar în cazurile penale sau contravenționale, dar și în cazurile civile în instanțele de judecată, atunci multe lucruri s-ar rezolva în ceea ce ține accesul la justiție și soluționarea unor cazuri.
Din constatările din studiu noi am văzut necesitatea lărgirii spectrului, să zicem, de beneficiari ai asistenței juridice garantate. Aceasta a fost o necesitate pe care noi am văzut-o în primăvara-vara acestui an și la sfârșitul verii am văzut și noutățile legislative, care ne-au bucurat foarte mult, că acest spectru de persoane care vor beneficia de asistență juridică garantată de stat s-a lărgit și s-a mărit.
De asemenea, suntem în așteptarea timpului sau în așteptarea acelui moment când și rețeaua de parajuriști va acoperi cât de mult posibil satele din toată Republica Moldova, pentru că cel mai bun pas în realizarea dreptului sau facilitarea accesului la justiție este de a avea câte o resursă în fiecare localitate. Eu înțeleg că asta este ideală situație sau este o idealizare a situației, dar este posibilă, statul are această capacitate, doar că oamenii să fie motivați, să-și dorească să îmbrățișeze această profesie de parajurist.
Accesul la justiție poate fi realizat atunci când în fiecare localitate este o resursă, o resursă informațională, o resursă care poate să ghideze, să redirecționeze sau cumva să sfătuiască o persoană cum să acceseze serviciile juridice mai ușor.
Cu DREPT-ul: Dar la moment, cum stau lucrurile, cel puțin pe partea de nord a republicii, unde lucrați voi?
Olesea Tabarcea: Ca atare, în partea de nord e cea mai bună situație cu privire la rețeaua de parajuriști. Dacă vorbim despre rețeaua de parajuriști, atunci cea mai mare concentrație de parajuriști este la nord. Și noi îi cunoaștem, noi colaborăm cu ei și noi lucrăm cu ei, dar vreau să zic că posibil organizațiile, ONG-urile care acordă asistență juridică nu sunt chiar concentrate în nord, în sens că majoritatea organizațiilor de profil juridic sunt concentrate în capitală totuși.
Cu DREPT-ul: Care-s la moment cele mai mari provocări pentru voi?
Olesea Tabarcea: Dacă vorbim exact la moment, este provocarea timpului. Este provocarea de a ne menține ca și organizație, ceea ce suntem noi, strategic, și să nu avem tentația de a ne reprofila în soluționarea unor probleme umanitare legate de criză, de război, legate de criza refugiaților. Deci, noi menținem echilibrul între ceea ce este organizația ca și spirit, ca și strategie, căci este o organizație de promovare, apărare a drepturilor omului și de acces la justiție pentru populația locală, în primul rând.
Cu DREPT-ul: Care este o necesitate?
Olesea Tabarcea: Exact! Stringentă, care este o foarte mare necesitate, pentru că populația locală în momentul de criză este mult mai vulnerabilă, are nevoie de mai multe servicii, dar posibilitatea acordării acestui serviciu scade pentru organizație, exact și pentru noi, pentru că sunt diminuate și resursele, și fondurile pentru organizație. Acum provocarea principală este de a rezista instituțional și de a rezista în prestarea acelui serviciu pentru populația locală.
Cu DREPT-ul: Lucrul cu tinerii, viitorii profesioniști din domeniul justiției a rămas o constantă pentru organizația voastră. De ce? Care-i miza acestui efort?
Olesea Tabarcea: Este o activitate de suflet, pentru că eu personal și echipa mea considerăm că lucrurile pot fi schimbate, dar lucrurile se schimbă atunci când tinerii învață. Dacă vine un profesionist în fața lor cu o altă dedicație, cu o altă viziune decât una de sistem, atunci un procent din acești tineri din start va fi altfel. Iată de ce noi considerăm că educația nonformală a tinerilor este una necesară. Când tinerii sunt implicați în diferite activități – activități practice, activități de comunicare, activități de soluționare a diferitor probleme, activități de voluntariat, ei totuși se schimbă, pentru că ei cresc și devin profesioniști care au o altă viziune decât sistemul. Și atunci, noi avem mari surprize, că întotdeauna, în orice structură, există un procent de tineri care își doresc schimbare, chiar dacă este mic.
Sistemele noastre, inclusiv sistemul de drept și sistemul de justiție au nevoie de tineri pregătiți, empatici, în primul rând, pentru că orișice justiție centrată pe om vine și de la o doză de empatie față de persoana umană, față de demnitatea umană.
Îmi doresc ca tot ceea ce ține de accesul la justiție să nu fie văzut foarte protocolar, să nu fie văzut foarte birocratic și strict, dacă sunt înțeleasă corect, pentru că la mijloc stau oamenii, stau viețile oamenilor și stau niște probleme care este necesar de a fi soluționate multidisciplinar, inclusiv o abordare personală, chiar dacă legea este una și legea este pentru toți. Justiția trebuie să fie centrată pe persoană, pe individualitate și pe individualitatea cazului – asta îmi doresc eu, în general, ca în țara noastră toate serviciile, inclusiv serviciile juridice, să fie centrate pe om, să fie centrate pe necesitatea personală și individuală a fiecăruia, pentru ca omul să se simtă protejat din partea statului.