Oamenii de știință chinezi au descoperit că staminele florilor care „lovesc” insectele favorizează o polenizare maximă, relatează Eureka Alert.
Atunci când limba insectei atinge florile care produc nectar, staminele care conțin polen se mișcă înainte. Această acțiune contribuie la creșterea succesului reproductiv al florii. Astfel, insectele nu zăbovesc prea mult și nu se hrănesc cu nectarul florii ca într-un restaurant.
Botaniștii au testat mai multe scenarii de interacțiune între insecte și stamine, pentru a vedea dacă staminele „mișcătoare” ajută florile prin controlul cantității de polen pe care o ia fiecare insectă, dacă florile filtrează polenizatorii mai puțin experimentați sau dacă reduc cantitatea de nectar pe care o primește fiecare „oaspete”.
Pentru acest experiment, staminele florilor de arbuști de afin au fost imobilizate prin imersarea temporară a florilor într-o baie de alcool. Aceștia au descoperit că tratamentul cu alcool sau mirosul persistent de alcool nu a descurajat polenizatorii. Cercetătorii au comparat apoi comportamentul insectelor și succesul polenizării florilor cu stamine mobile sau imobile. De asemenea, au colorat polenul pentru a monitoriza cât de eficient îl transferă insectele către alte flori.
Insectele care vizitează flori cu stamine fixe au rămas pe floare de 3,6 ori mai mult timp și au colectat mai mult nectar decât insectele care vizitează flori cu stamine mobile. Insectele au depus de două ori mai puține grăuncioare de polen la fiecare vizită la o floare staționară în comparație cu una mobilă. De asemenea, „lovirea”insectelor polenizatoare duce la o creștere de trei ori mai mare a polenizării florilor vecine.
Cu toate acestea, botaniștii nu au găsit nicio dovadă că insectele care au fost „lovite” de stamine au ajutat la eliminarea polenizatorilor mai puțin utili. Cu toate acestea, toate albinele și muștele au rămas pe florile cu stamine fixe de aproximativ patru ori mai mult timp atunci când au vizitat florile. „Studiul nostru ajută la soluționarea misterului mișcării florilor declanșate de insecte, care i-a chinuit pe botaniști de când Linnaeus a descoperit pentru prima dată staminele mobile în 1755. Am demonstrat că plantele folosesc staminele cu mișcare rapidă pentru a îmbunătăți deplasarea albinelor și a muștelor pe florile lor, reducând pierderile de nectar”, a concluzionat autorul studiului, Shuang-Quan Huang.