Din anul 1962 până în 2015, pe fondul schimbărilor climatice globale, productivitatea globală a factorilor agricoli la nivel mondial a scăzut sub o medie de 20,8%. În cele mai vulnerabile regiuni – Africa, America Latină și Caraibe – aceasta a reprezentat 26-34% din valorile așteptate,ne informeaz un articol publicat în revista Nature Climate Change.
În ultimii 150 de ani, temperatura medie globală a crescut cu mai mult de un grad Celsius. Acest lucru reprezintă o amenințare potențială pentru productivitatea agricolă, care depinde în mare măsură de condițiile meteorologice. Este dificil să se judece impactul cumulativ al schimbărilor climatice globale asupra acestui sector al economiei – cercetarea se reduce de obicei la randamentul principalelor culturi de cereale, care reprezintă nu mai mult de 20% din producția agricolă primară netă. Recolta lor caracterizează slab relația dintre productivitate și schimbările climatice: fermierii pot menține randamente ridicate cheltuind mai multe resurse ca răspuns la temperaturi mai ridicate.
Oamenii de știință conduși de Ariel Ortiz-Bobea de la Universitatea Cornell au evaluat modul în care schimbările climatice au afectat productivitatea generală a factorilor (adică toți factorii care afectează producția, cu excepția forței de muncă și a capitalului) din agricultura din întreaga lume în ultimii 50 de ani. Pentru a face acest lucru, au folosit bazele de date ale serviciului de cercetare economică USDA și FAO care acoperă agricultura din 172 de țări din 1962 până în 2015.
Media globală a productivității totale a factorilor s-a dublat mai mult decât din 1962. Agricultura a devenit semnificativ mai productivă datorită dezvoltării tehnologiilor de reproducere, irigații și creșterii pe scară largă a disponibilității îngrășămintelor. Cu toate acestea, autorii studiului au concluzionat că creșterea productivității în aproape toate regiunile a fost constrânsă de efectele schimbărilor climatice globale. Pe fondul lor, productivitatea totală a factorilor agricoli în ultimii 53 de ani a scăzut (sau, mai exact, a existat o lipsă de creștere) cu o medie de 20,8 la sută, iar din 1989 până în 2015 declinul a fost mai accentuat decât din 1962 până în 1988. În Africa, America Latină și Caraibe, daunele au fost mai mari, cu 26-34%. Oamenii de știință au remarcat că rezultatele muncii lor nu ar trebui interpretate ca o estimare a pierderii de profit cauzate de arderea combustibililor fosili – la urma urmei, a fost unul dintre factorii principali ai revoluției verzi. Autorii au subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a menține o productivitate agricolă ridicată într-un climat în schimbare.