În ultimele decenii, omenirea a transformat complet peisajele sonore ale oceanelor. Transportul maritim, mineritul și exercițiile militare au crescut brusc nivelul zgomotului antropogen, dar sunetele emise de animale, dimpotrivă, au scăzut, deoarece numărul organismelor marine a scăzut din cauza pescuitului industrial și a distrugerii habitatelor.
După ce au studiat cercetările pe această temă timp de patruzeci de ani, experții au descoperit că schimbările în peisajele sonore dăunează grav faunei marine. Pentru a evita acest lucru, autorii recomandă limitarea legislativă a nivelului de zgomot antropic în oceane, susține un articol publicat în revista Science.
O echipă de cercetători condusă de Carlos M. Duarte de la Universitatea de Știință și Tehnologie King Abdullah a decis să afle cât de mult zgomotul distorsionează peisajele sonore naturale ale oceanelor și cum afectează dezvoltarea vieții marine. Pentru a face acest lucru, autorii au analizat rezultatele studiilor privind impactul zgomotului antropogenic asupra ecosistemelor oceanice, efectuate în ultimii patruzeci de ani.
Duerte și colegii săi au constatat că zgomotul creat de om distorsionează din ce în ce mai mult peisajele naturale. Această influență este deosebit de pronunțată în zonele cu producție de petrol dezvoltată, cum ar fi Marea Nordului (aici explorarea seismică se desfășoară în mod regulat) și pescuitul industrial (pescarii folosesc în mod activ sondele cu ecou pentru a căuta stocurile de pești și răzuiesc fundul mării cu traule). Și pe principalele rute de transport maritim din ultimii 50 de ani, nivelul zumzetului de joasă frecvență care însoțește circulația navelor a crescut de 32 de ori. Autorii enumeră multe alte surse de antropofonie, de la exploziile de dinamită, metodă care este încă folosită pentru pescuit în Africa și Asia tropicală, și detonarea obuzelor înecate în timpul celui de-al doilea război mondial, până la oamenii care se relaxează pe plaje și lansează artificii.
Oamenii schimbă peisajele sonore ale oceanelor nu numai prin poluarea fonică. Pescuitul industrial a diferitelor organisme marine și distrugerea habitatului lor le-au redus semnificativ numărul, drept urmare nivelul de biofonie a scăzut. De exemplu, vânătoarea de balene a redus numărul de indivizi din oceane, astfel încât cântecele lor sunt mai puțin auzite. De asemenea, a devenit mai liniștit pe recifele de corali deteriorate de schimbările climatice. Și, în unele locuri, nivelul de zgomot antropic este atât de puternic încât animalele marine le părăsesc sau devin tăcute.
Omenirea a influențat chiar natura geofoniei. De exemplu, peisajele sonore ale mărilor polare se schimbă pe măsură ce se formează mai puțină gheață din cauza schimbărilor climatice. La tropice, creșterea temperaturilor mărește frecvența și puterea furtunilor, astfel încât contribuția lor la zgomotul oceanului crește.
Cercetările demonstrează că animalele marine sunt grav afectate de schimbarea peisajelor sonore ale oceanului. De exemplu, unele mamifere marine sunt afectate fizic de zgomotul generat în timpul inspecțiilor seismice sau al exercițiilor militare. Cu toate acestea, mai des influența antropofoniei nu este atât de directă. La un număr de specii, zgomotul constant produs de oameni interferează cu comunicarea cu între animale, precum și cu găsirea prăzii sau cu abilitatea de a depista apropierea unui prădător. Se presupune, de asemenea, că recifele de corali sau aglomerațiile de alge care dispar din cauza activității umane atrag mai puțini alevini de pește și larve de nevertebrate, ceea ce accelerează degradarea acestor ecosisteme.
După revizuirea a 538 de studii, autorii au descoperit dovezi clare ale daunelor cauzate de zgomotul provocat de om vieții marine. Efectele negative au fost identificate în 85-94% din studii care au analizat efectele antropofoniei asupra mamiferelor marine. Pentru pești și nevertebrate, cifrele sunt de 82 și respectiv 81%.
Deși unele specii schimbă comportamentul pentru a reduce sau chiar beneficia de zgomotul provocat de om (cum ar fi peștii prădători sau mamiferele marine care identifică bărcile de pescuit pentru a fura pești din plasele lor ), schimbările peisajelor sonore se produv prea repede pentru a putea fi vorba despre o răspuns evolutiv deplin.
Autorii notează că, în ciuda dovezilor clare ale dăunei zgomotului antropogen asupra ecosistemelor marine, este rar luat în considerare atunci când se evaluează impactul uman asupra oceanului, sau se dezvoltă inițiative pentru protecția acestuia. Acest lucru este deosebit de alarmant, având în vedere că volumul proiectat de transport maritim și alte activități umane în mări vor crește doar.
Pentru a reduce impactul negativ al antropofoniei asupra oceanelor, este necesar să se reducă din punct de vedere legislativ cantitatea de zgomot pe care o produc oamenii, de exemplu, prin limitarea vitezei navelor. Duarte și colegii săi consideră că acest lucru va avea efecte pozitive imediate asupra ecosistemelor marine. De asemenea, astfel de decizii vor grăbi dezvoltarea și implementarea tehnologiilor silențioase. În plus, combaterea schimbărilor climatice va contribui, de asemenea, la încetinirea schimbărilor din peisajele sonore naturale ale oceanului.