2020 s-a clasat printre cei mai calzi trei ani înregistrați

Temperatura medie globală a aerului din ianuarie până în octombrie 2020 a fost cu 1,2 ± 0,1 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, devenind unul dintre cei mai calzi trei ani înregistrați, cedând anilor 2016 și 2018. 2020 a doborât și alte recorduri climatice: meteorologii au înregistrat cele mai mari pierderi de gheață, cele mai mari valori ale concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă și până la 30 de furtuni în Atlanticul de Nord. Acest lucru este menționat în raportul preliminar al Organizației Meteorologice Mondiale privind starea climei pentru anul 2020.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) publică anual rapoarte cu privire la modificările diferiților indicatori climatici. Datele pentru aceste documente provin dintr-o mare varietate de surse: WMO Global Atmosphere Watch, Programul Copernicus al Centrului European pentru Prognoze Meteo pe rază medie, Centrul Mondial de Date cu privire la gazele cu efect de seră, Agenția Meteorologică din Japonia, Portalul Polar, publicațiile științifice și rețelele partenere ale OMM.

Raportul OMM include date despre modificările principalilor indicatori climatici – temperatura medie anuală, conținutul de gaze cu efect de seră din atmosferă, concentrația de ozon și substanțe care diminuează ozonul, conținutul de căldură al oceanului și creșterea nivelului mării, zona de gheață marină și stratul de gheață. Experții au analizat, de asemenea, sfera dezastrelor naturale (inundații, secete, incendii, furtuni și uragane) și au urmărit mișcarea refugiaților climatici. Ei au identificat separat impactul pandemiei asupra climei.

Anomaliile de temperatură pentru perioada ianuarie-octombrie 2020 în raport cu media pe termen lung 1981–2010, după cum a fost reanalizat de ERA5.
Copernicus Climate Change Service, ECMWF.

Temperatura medie globală a aerului din ianuarie până în octombrie 2020 a fost cu 1,2 ± 0,1 grade Celsius peste nivelul anilor1850-1900, 2020 devenind unul dintre cel mai calzi ani înregistrați. Cel mai fierbinte an este încă considerat a fi 2016, care a fost însoțit de condițiile El Niño.

Rândul de sus: fracția molară mondială de CO2 în părți per milion din 1984 până în 2019 (stânga), fracția molară de CH4 în părți per miliard (centru) și N2O în părți per miliard (dreapta). Linia roșie corespunde cu fracția lunară medie lunară fără fluctuații sezoniere; punctele albastre și o linie de această culoare arată medii lunare. Rândul de jos: Ratele de creștere reprezentând creșteri secvențiale ale fracțiunilor medii anuale de CO2 în părți pe milion pe an (stânga), CH4 în părți pe miliard pe an (centru) și N2O în părți pe miliard pe an (dreapta).
WMO Global Atmosphere Watch
Conținutul global de căldură al Oceanului Mondial la adâncimi de 0-300 (gri), 0-700 (albastru), 0-2000 (galben) și 700-2000 (verde) metri. Seria temporală medie pentru ansamblu pentru anii 1960-2019 și deviația standard pentru ansamblul (zona umbrită) a anomaliilor conținutului de căldură global comparativ cu 2005-2017 Valorile sunt date pentru suprafețele oceanului între latitudine 60 grade nord și latitudine 60 grade sud.
von Schuckmann et al. / Earth System Science Data Discussions, 2020.

Datele privind o serie de indicatori climatici pentru 2020 sunt încă în curs de procesare, dar au fost deja analizate definitiv pentru anul precedent. Astfel, stratul oceanelor lumii la o adâncime de 0-2000 de metri a continuat să se încălzească în 2019, atingând o rată record de încălzire de 1,2 (0,8) ± 0,2 wați pe metru pătrat și se prognozezează să continue să se încălzească în viitor. Mai mult, peste 80 la sută din zona oceanului a cunoscut cel puțin o canicula marină în 2020. Pe 43% din zonă, aceste valuri de căldură au fost caracterizate ca puternice, iar în cazul a 28% din suprafață – ca fiind moderate.

Suprafața minimă anuală a gheții marine în Arctica pentru anul 2020 a devenit a doua cea mai mare înregistrată, cu un nivel minim stabilit pe tot parcursul anului, iar în iulie și octombrie s-au înregistrat valori record. Stratul de gheață din Groenlanda a continuat să-și piardă masa, iar din septembrie 2019 până în august 2020, un total de 152 gigațone de gheață au fost pierdute.

2020 a devenit deținătorul record al numărului de furtuni cu nume (furtunilor cu viteze care depășesc 60-65 de kilometri pe oră li se atribuie un nume personal) în Atlanticul de Nord: s-au înregistrat 30, iar acesta este cel mai mare număr din întreaga istorie a observațiilor. America Centrală și Pacificul se confruntă cel mai acut cu migrația climatică în anul 2020, deplasarea și asistența umanitară sunt îngreunate de pandemie. Cele mai grave secete din 2020 s-au declanșat în America de Sud, afectând Argentina, Paraguay, Uruguay și Brazilia.