Secetele extinse din deceniile următoare vor duce la moartea arborilor în pădurile din întreaga lume, 69% din cazuri fiind înlocuite cu alte specii, și în 10% din cazuri înlocuirea nu se va produce, iar zonele împădurite vor rămâne temporar fără vegetație. În Europa, oamenii de știință așteaptă la o înlocuire treptată a pinului cu diferite tipuri de stejar, titrează articolul publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Schimbările climatice globale duc la o creștere a temperaturilor medii și la secete prelungite pe tot globul. Pădurile devin din ce în ce mai vulnerabile la astfel de fenomene, iar oamenii de știință observă o creștere a dispariției copacilor. După moartea lor, ecosistemele vor trebui să se regenereze mult timp, iar speciile de plante cu aceeași productivitate nu vegetează întotdeauna în locul rocii de bază. Schimbările climatice pot exacerba procesele din ecosisteme și este încă dificil de evaluat modul în care se transformă exact structura speciilor pe parcursul timpului.
Echipa de savanți condusă de Enric Batllori de la Universitatea din Barcelona au prognozat reorganizarea ecosistemelor forestiere, care ar putea avea loc în deceniile următoare pe fondul schimbărilor climatice. Acestea au inclus 131 de situri de testare în zonele împădurite ale principalilor biomi ai planetei (cu excepția zonelor tropicale). Datele privind acoperirea terenurilor au fost preluate de la Global Forest Watch, CIPHA, GBIF și CGIAR-CSI.
Locațiile a 131 de parcele de testare care evaluează modelele de înlocuire a arborilor după dispariția indusă de secetă. BorF – păduri boreale / taiga; Des – arbuști; MedF – păduri, păduri și arbuști mediteraneeni; MnG – pajiști montane; TeBF – păduri temperate cu frunze late și mixte; TeCF – păduri temperate de conifere; TeG – pajiști temperate, savane și arbuști;
TrG – pajiști tropicale și subtropicale, savane și arbuști Enric Batllori et al. / PNAS, 2020
Potrivit savanților, în 69 la sută din cazuri, după dispariția arborilor ca urmare a secetei, aceștia vor fi înlocuiți în curând cu alte specii. În 42 la sută din astfel de cazuri, acestea nu vor fi înlocuite cu copaci, ci cu arbuști, adică pădurea va fi înlocuită de fapt cu un alt ecosistem mai puțin productiv și bogat în biodiversitate. În plus, în 10 la sută din cazuri, înlocuirea operativă a copacilor morți nu va avea loc deloc – astfel de păduri vor avea cel puțin o pierdere temporară a acoperișului vegetal.
Tipuri de înlocuire a vegetației. NR – fără înlocuire cu vegetație lemnoasă; Auto – auto-substituire; Arbust – înlocuitor pentru arbuști; Arborele – înlocuirea cu alte tipuri de arbori. Fiecare bară afișează combinații posibile de tipuri de substituție. Proporția fiecărui tip de înlocuire pe toate site-urile corespunde dimensiunii punctelor gri. Se arată procentajul total de site-uri care demonstrează aderarea la un anumit tip de substituție. Culorile reprezintă principalele categorii de substituție, dominate de copaci (verzi), arbuști (violet) sau fără substituție lemnoasă (maro). Enric Batllori et al. / PNAS, 2020.
Autorii studiului au observat că tipurile de repartizare a vegetației diferă în funcție de caracteristicile secetei. De exemplu, dacă imediat după dispariția copacilor din ecosistem, apar condiții climatice mai umede, atunci diferența dintre compoziția speciilor învelișului vegetal deteriorat și restaurat va fi minimă. Situația va depinde de speciile de arbori în sine. Reprezentanții genurilor Populus (plop), Eucalyptus (eucalipt), Quercus (stejar) au un potențial bun de auto-răspândire. Pe de altă parte, diferite tipuri de conifere – pini (Pinus) și brazi (Abies) – se vor recupera mult mai greu după secetă. În special, oamenii de știință au sugerat că, în următoarele decenii, ca urmare a secetelor din Europa, pinul roșu (Pinus sylvestris) va fi înlocuit cu două specii de stejar – Quercus pubescens și Quercus ilex.