Declinul activității economice datorat pandemiei de coronavirus a dus la îmbunătățirea calității aerului în mai multe părți ale lumii în anul 2020, dar nivelul poluării aerului a fost influențat și de factori pe termen lung asociați cu schimbările climatice, în special furtuni de praf și incendii forestiere. Acest lucru este afirmat în raportul publicat vineri la Geneva de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite.
„Lockdown-ul COVID-19 și restricțiile de călătorie au condus la reduceri brute pe termen scurt ale emisiilor de poluanți atmosferici majori în 2020, în special în zonele urbane”, au declarat experții. În același timp, au mai afirmat că alături de scăderea poluării cauzate de activitățile umane, anul trecut au existat „evenimente meteorologice extreme asociate cu schimbările climatice”, în special „furtuni de nisip și praf fără precedent, precum și„ incendii sălbatice care au afectat calitatea aerului. „Și această tendință” a continuat în 2021. Incendiile devastatoare din America de Nord, Europa și Siberia au afectat calitatea aerului pentru milioane de oameni, iar furtunile de nisip și praf au acoperit multe regiuni”, se menționează în raport.
Conform estimărilor OMM, în timpul „lockdown-ului total a anului 2020”, concentrația de dioxid de azot din aer a scăzut cu aproximativ 70% , dioxidul de sulf cu 25-60%, comparativ cu aceleași perioade din 2015-2019. Cu toate acestea, situația cu concentrația de particule PM2,5 – poluanți atmosferici, care includ atât microparticule solide, cât și cele mai mici picături de lichide nu mai mari de 2,5 microni – a fost una „mai complexă” anul trecut, potrivit experților. În special, în unele orașe din Spania, concentrațiile de PM2,5 au crescut din cauza transportului de praf din Africa și a poluării cauzate de incendii. La rândul său, concentrația de ozon în atmosferă „a variat foarte mult între regiuni”: creșterea sa a fost înregistrată în Asia de Est cu 25% și în America de Sud cu 30%.
COVID-19 a devenit un experiment neplanificat în ceea ce privește calitatea aerului și a dus la îmbunătățiri locale temporare ale situației. Cu toate acestea, pandemia nu este un substituent pentru o acțiune sistematică continuă care înlătură principalii factori determinanți atât ai poluării, cât și ai schimbărilor climatice
Secretarul OMM, Petteri Taalas
El a reamintit că „schimbările climatice cauzate de acumularea de gaze cu efect de seră în atmosferă se produc de decenii și secole”. În aceste condiții, potrivit lui Taalas, este necesară „o politică integrată în domeniul calității aerului și al schimbărilor climatice, bazată pe observații și știință”.
Fig 1. Impactul COVID-19 asupra calității aerului
