Oamenii de știință din Africa de Sud au descoperit că porcul furnicar, de obicei activ doar noaptea, a început să iasă în căutarea hranei și în timpul zilei. Cercetătorii sugerează că acest lucru se datorează schimbărilor climatice și deficitului alimentar. În conformitate cu biologii, încălcarea ritmului de 24 de ore poate afecta negativ supraviețuirea acestor mamifere rare și poate duce la perturbarea ecosistemului în ansamblu.
Rezultatele studiului sunt publicate în revista Frontiers in Physiology.
Aardvark-ul(porcul furnicar) african este singurul reprezentant modern al aardvark-ului relict. Animalele s-au păstrat doar în Africa sub-sahariană. Duc un stil de viață solitar, trăiesc în vizuine, se hrănesc cu furnici și termite. În trecut era aproape imposibil să vezi un porc furnicar, deoarece ieșea la vânătoare doar noaptea. Acum, observarea modlui lor de viață în regiunile aride din sudul Africii a devenit o atracție turistică populară.
Biologii de la laboratorul de fiziologie a conservării vieții sălbatice de la Universitatea Witwatersrand din Africa de Sud, împreună cu colegii de la Universitatea Cape Town și Universitatea din Pretoria timp de trei ani, au studiat stilul de viață și activitatea porcului furnicar în rezervația naturală Tsvalu din deșertul Kalahari și au măsurat, de asemenea, temperatura corpului animalelor. Rezultatele au arătat că trecerea de la activitatea nocturnă la cea de zi este asociată cu încălzirea.
După ce au studiat imagini prin satelit, oamenii de știință au descoperit că pe măsură ce seceta se intensifica și degradează vegetația cu care furnicile și termitele se hrănesc, porcii furnicari au trebuit să parcurgă distanțe tot mai mari în căutarea hranei. Nu le mai este suficientă noaptea, iar animalele flămânde continuă să vâneze chiar și după răsărit.
„Am bănuit că cauza a fost secetă”, a declarat Robin Hetem, lider de studiu, într-un comunicat de presă al Universitatății din Witwatersrand, „dar aveam nevoie de un set de date pe termen lung, complet, pentru a confirma că acest comportament neobișnuit se datorează secetei.” Este de remarcat faptul că vegetația extrem de săracă a deșertului Kalahari din ultimii ani a dispărut aproape complet, ceea ce a perturbat lanțul alimentar.
„Este groaznic să vedem cum porcii furnicari mor înfometați”, afirmă Nora Weyer, prima autoare a articolului. „Un alt motiv al scăderii populației de animale a fost deteriorarea condițiilor de viață. Anterior, economiseau energie dormind în timpul zilei, pe timp de căldură, iar noaptea, când apărea răcoarea, ieșeau la vânătoare. Acum trebuie să alerge prin deșert sub soarele înfiorător. În trecut, porcii furnicari au făcut față condițiilor dure ale pustiului Kalahari, care este din ce în ce mai fierbinte și mai uscat. Schimbările climatice pot fi o provocare prea mare pentru aceste animale” continuă Weyer.
„Întrucât pustiul Kalahari este un ecosistem unic și extrem de vulnerabil, trebuie să înțelegem dacă locuitorii săi pot face față schimbării condițiilor”, declară profesorul Andrea Fuller, manager de proiect pentru Ecosistemele pe cale de dispariție din Kalahari (KEEP) .
Oamenii de știință susțin că dispariția porcilor furnicari va fi una devastatoare pentru ecosistem în ansamblu. Multe alte animale depind de ei, cei care nu au gheare atât de puternice folosesc gropile porcilor furnicari pentru a se adăposti, în timp ce alții care nu au un bot atât de puternic și îngust pentru a ajunge la insectele hrănitoare din mușuroaiele de termite. Nu întâmplător porcii furnicari sunt numiți „ingineri ecosistemici”.