COP31: 2026 se numără printre cei mai fierbinți ani din istorie, iar oceanele ating noi recorduri de încălzire

Anul 2026 se îndreaptă spre clasamentul celor mai călduroși patru ani din istoria măsurătorilor meteorologice, în timp ce oceanele continuă să acumuleze căldură, iar nivelul global al mării a atins o nouă valoare record. Aceste constatări se află în centrul discuțiilor de la cea de-a 31-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP31), desfășurată la Antalya, Turcia, unde aproape 200 de țări negociază măsuri pentru reducerea emisiilor, adaptarea la efectele încălzirii globale și mobilizarea finanțării climatice.

Conferința se desfășoară în perioada 9–20 noiembrie 2026, sub președinția Turciei, în parteneriat cu Australia, care coordonează procesul de negociere. La 16 noiembrie, discuțiile erau încă în desfășurare, iar proiectul documentului final nu fusese aprobat, cele mai dificile subiecte politice continuând să fie negociate.

2026, unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați vreodată

În prima zi a conferinței, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a prezentat raportul „Starea climei – 2026”, care evidențiază persistența tendințelor de încălzire globală. Datele preliminare pentru perioada ianuarie–septembrie indică o temperatură medie globală cu aproximativ 1,47°C peste nivelul preindustrial, calculat pentru intervalul 1850–1900.

Potrivit estimărilor, 2026 ar putea deveni unul dintre cei mai călduroși patru ani înregistrați vreodată, alături de perioada 2023–2025, confirmând accelerarea schimbărilor climatice.

Un factor suplimentar care influențează evoluția temperaturilor este fenomenul El Niño, asociat încălzirii apelor de suprafață din zona centrală și estică a Pacificului ecuatorial. Acesta s-a intensificat începând din august, iar prognozele OMM indică posibilitatea atingerii unei intensități excepționale până în decembrie.

El Niño nu generează căldură suplimentară, ci favorizează transferul energiei acumulate în ocean către atmosferă, amplificând efectele încălzirii globale.

Oceanele se încălzesc, iar nivelul mării continuă să crească

Raportul OMM evidențiază mai mulți indicatori care confirmă agravarea dezechilibrului climatic global:

  • Încălzirea oceanelor: conținutul de căldură din primii 2.000 de metri ai oceanului a continuat să crească în 2026, după recordul înregistrat în 2025. Anul ar putea deveni al zecelea consecutiv cu un nou maxim.
  • Nivelul global al mării: a atins o valoare record în perioada observațiilor satelitare, începute în 1993.
  • Dezechilibrul energetic al Pământului: a ajuns la cel mai ridicat nivel de la începutul monitorizării, planeta acumulând mai multă energie decât reușește să elibereze în spațiu.
  • Fenomenelor meteorologice extreme: valurile de căldură, secetele, inundațiile și cicloanele tropicale continuă să provoace pierderi umane, economice și ecologice.

OMM precizează că raportul se bazează în principal pe date disponibile până în septembrie 2026, iar versiunea completă privind starea climei globale pentru întregul an urmează să fie publicată în martie 2027.

Principalele teme de negociere la COP31

Țările participante discută măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, accelerarea tranziției energetice, adaptarea la schimbările climatice și asigurarea finanțării pentru statele vulnerabile. Totuși, pozițiile guvernelor diferă în privința ritmului și a responsabilităților asumate.

Renunțarea treptată la combustibilii fosili

Unul dintre cele mai controversate subiecte este viitorul cărbunelui, petrolului și gazelor naturale. În proiectul deciziei finale sunt discutate două opțiuni: reafirmarea angajamentului privind tranziția de la combustibilii fosili, convenit la COP28 în Dubai, sau adoptarea unei formulări mai ferme privind eliminarea treptată a utilizării acestora.

Adoptarea unor prevederi concrete nu este însă garantată. Statele exportatoare de petrol și gaze se opun restricțiilor mai dure, invocând interese economice și dreptul de a-și valorifica resursele. În schimb, statele insulare și cele vulnerabile la schimbările climatice solicită reduceri mai rapide și mai ambițioase ale emisiilor din partea marilor poluatori.

Electificarea economiei și extinderea energiei regenerabile

Turcia promovează inițiativa „35-by-35”, care urmărește creșterea ponderii electricității în consumul final global de energie la 35% până în 2035, față de puțin peste 20% în prezent.

Inițiativa vizează accelerarea electrificării industriei, transporturilor și clădirilor. Efectul asupra emisiilor va depinde însă de sursele utilizate pentru producerea energiei electrice.

Proiectul documentului final al COP31 include, de asemenea, propuneri privind triplarea capacităților globale de energie regenerabilă și dublarea ritmului de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030, obiective stabilite anterior în cadrul conferințelor climatice internaționale.

Finanțarea adaptării la schimbările climatice

Țările în curs de dezvoltare solicită majorarea sprijinului financiar din partea statelor dezvoltate pentru a putea face față efectelor schimbărilor climatice. Fondurile sunt necesare pentru infrastructură de protecție împotriva inundațiilor, combaterea secetei, gestionarea valurilor de căldură, protejarea zonelor de coastă și adaptarea comunităților vulnerabile.

În proiectul de decizie este propusă majorarea finanțării pentru adaptare până la 120 de miliarde de dolari anual, până în 2035, ceea ce ar însemna triplarea volumului actual. De asemenea, este discutată elaborarea unei foi de parcurs cu etape intermediare și mecanisme de monitorizare.

Un alt aspect important îl reprezintă accesul efectiv la finanțare. Multe state vulnerabile se confruntă cu datorii mari, dobânzi ridicate și proceduri complicate pentru obținerea sprijinului internațional. În acest context, negocierile vizează extinderea granturilor și a instrumentelor financiare care nu generează noi datorii.

Sisteme de avertizare timpurie pentru populație

Protejarea populației împotriva dezastrelor climatice reprezintă o altă prioritate a conferinței. Proiectul documentului final reafirmă necesitatea ca toate populațiile să beneficieze de sisteme de avertizare timpurie privind fenomenele meteorologice periculoase până în 2027, în cadrul inițiativei ONU „Early Warnings for All”.

Accentul este pus pe statele cel mai puțin dezvoltate și pe țările insulare, care dispun adesea de infrastructură meteorologică insuficientă, tehnologii limitate și capacități reduse de alertare a populației.

Totodată, este propusă crearea unui program de lucru dedicat munților și schimbărilor climatice, care să integreze cercetarea științifică, măsurile de adaptare și protecția teritoriilor dependente de ghețari și resursele de apă montane.

Reducerea emisiilor de metan

Negocierile subliniază și necesitatea accelerării reducerii emisiilor de metan și a altor gaze cu efect de seră, în afară de dioxidul de carbon.

Printre măsurile discutate se numără identificarea și eliminarea scurgerilor de metan în timpul extracției și transportului combustibililor, reducerea arderii gazelor asociate și captarea metanului provenit din sectorul deșeurilor.

Reducerea emisiilor de metan este considerată una dintre măsurile cu efect important asupra limitării încălzirii globale în următoarele decenii, deoarece acest gaz are un potențial ridicat de încălzire a atmosferei, deși persistă mai puțin timp decât dioxidul de carbon.

Noi inițiative și diplomație climatică

Pe lângă negocierile oficiale, COP31 găzduiește inițiative voluntare promovate de state și sectorul privat, care urmăresc integrarea obiectivelor climatice în dezvoltarea economică și tehnologică.

Turcia a lansat o inițiativă privind dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale, cu scopul de a preveni creșterea presiunii asupra mediului generate de extinderea acestei industrii. Inițiativa vizează îmbunătățirea eficienței energetice a centrelor de date, utilizarea responsabilă a apei și resurselor naturale și valorificarea tehnologiilor digitale în soluționarea problemelor de mediu. Potrivit informațiilor publicate la 16 noiembrie, inițiativa a fost susținută de nouă state.

Un alt subiect important îl reprezintă actualizarea planurilor naționale privind clima. Conform proiectului deciziei COP31, până la 9 noiembrie, 163 de participanți la Acordul de la Paris au prezentat noi contribuții determinate la nivel național (NDC), iar 80 de state au comunicat strategii pe termen lung pentru dezvoltarea cu emisii reduse de carbon.

Aceste planuri naționale stabilesc obiectivele de reducere a emisiilor și măsurile de adaptare la schimbările climatice, fiind considerate instrumente esențiale pentru accelerarea tranziției economiei mondiale către un model cu emisii mai reduse.

Ce ar putea aduce COP31?

Miza principală a conferinței de la Antalya este transformarea angajamentelor climatice existente în măsuri concrete, cu termene, finanțare și mecanisme de implementare. Divergențele dintre state privind combustibilii fosili, sprijinul financiar și responsabilitatea pentru emisiile istorice continuă însă să îngreuneze negocierile.

Proiectul documentului final conturează câteva direcții importante: creșterea finanțării pentru adaptarea climatică, extinderea sistemelor de avertizare timpurie, accelerarea electrificării economiei, reducerea emisiilor de metan și protejarea ecosistemelor montane.

Negocierile urmează să continue până la 20 noiembrie, iar formulările finale vor depinde de compromisurile realizate între state. În acest moment, proiectul publicat la 16 noiembrie nu reprezintă o decizie adoptată, iar eventualele noi angajamente ale COP31 nu pot fi considerate definitive înainte de încheierea conferinței.

Într-un context în care recordurile climatice continuă să fie depășite, COP31 este un nou test pentru cooperarea internațională: nu doar pentru asumarea unor obiective ambițioase, ci și pentru transformarea acestora în acțiuni capabile să limiteze încălzirea globală și să protejeze populațiile cele mai vulnerabile.

EcoFM
Live Radio