Apele uzate provenite din spitale pot deveni un mediu favorabil dezvoltării și răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotice. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Göteborg, Suedia, arată că principalii factori care contribuie la acest fenomen sunt reziduurile de medicamente eliminate de organismul pacienților.
Cercetarea a analizat sistemele de canalizare ale zece spitale și stațiile municipale de epurare din opt orașe suedeze. Oamenii de știință au comparat compoziția apelor uzate și au investigat efectul acestora asupra selecției și răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotice.
Rezultatele au arătat că probele de apă uzată provenite de la toate cele zece spitale au favorizat selecția bacteriilor rezistente la antibiotice. În schimb, același efect nu a fost identificat în probele prelevate de la stațiile municipale de epurare.
Printre substanțele medicamentoase care contribuie la acest proces, cercetătorii au identificat în special ciprofloxacina, un antibiotic din grupa fluorochinolonelor, utilizat frecvent în tratarea infecțiilor urinare, și cefotaximul, un antibiotic din generația a treia de cefalosporine, din categoria beta-lactaminelor.
Pentru a determina rolul acestor medicamente, cercetătorii au efectuat experimente de laborator folosind bacteria Escherichia coli. Testele au demonstrat că inclusiv concentrațiile reduse ale celor două antibiotice pot oferi un avantaj bacteriilor rezistente. Mai mult, expunerea la fiecare dintre aceste substanțe a favorizat selecția microorganismelor rezistente simultan la mai multe tipuri de antibiotice.
Un alt aspect important al studiului vizează biofilmele, adică grupurile de bacterii care se fixează pe suprafețele interioare ale conductelor de canalizare. În sistemele de canalizare ale spitalelor, proporția bacteriilor Escherichia coli rezistente la ciprofloxacină și cefotaxim în aceste biofilme a fost de 3,11, respectiv 3,48 ori mai mare decât în apa uzată propriu-zisă. În sistemele municipale nu a fost observată o creștere similară.
Potrivit cercetătorilor, aceste constatări demonstrează că sistemele de canalizare ale spitalelor nu reprezintă doar infrastructuri pentru evacuarea apelor contaminate, ci pot deveni medii în care bacteriile rezistente la antibiotice se dezvoltă și se multiplică.
Problema este cu atât mai importantă cu cât procesele obișnuite de epurare a apelor uzate municipale nu pot elimina complet riscurile, deoarece selecția bacteriilor rezistente are loc încă din rețelele de canalizare ale spitalelor, înainte ca apele să ajungă în sistemul comun.
Cercetătorii consideră că măsurile de prevenire trebuie aplicate direct în instituțiile medicale. În prezent, echipa lucrează la dezvoltarea unor metode speciale de tratare a apelor uzate spitalicești, care să reducă atât concentrația antibioticelor, cât și presiunea de selecție asupra comunităților bacteriene.
Autorii studiului avertizează că acest mecanism nu este specific doar Suediei, întrucât utilizarea ciprofloxacinei și a antibioticelor beta-lactamice în spitale este răspândită la nivel internațional. Totuși, pentru a evalua amploarea fenomenului în alte țări, sunt necesare cercetări suplimentare.
Rezistența la antibiotice reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică, iar rezultatele studiului evidențiază importanța gestionării corespunzătoare a apelor uzate provenite din spitale, ca măsură de prevenire a răspândirii microorganismelor rezistente.
