Industria globală de îmbrăcăminte a înregistrat o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru al doilea an consecutiv. În 2023, acestea au crescut cu 7,5% și cu încă 6,3% în 2024. Împreună, creșterea pe parcursul celor doi ani se ridică la aproape 14%, titrează Bloomberg.
În 2024, emisiile totale ale sectorului au depășit 1 miliard de tone de echivalent CO₂. Unul dintre principalele motive a fost creșterea producției de fibre de îmbrăcăminte, în principal poliester. Acest material este fabricat din materii prime pe bază de combustibili fosili, astfel încât utilizarea sa sporită crește direct amprenta climatică a industriei.
Problema nu se limitează la operațiunile magazinelor și fabricilor în sine. O parte semnificativă a emisiilor apare mult mai devreme – în producția de materii prime, prelucrarea acestora și fabricarea țesăturilor. Conform Agendei Globale a Modei, aproximativ 70% din amprenta climatică a industriei modei provine din aceste procese ale lanțului de aprovizionare.
Cu toate acestea, industria ar trebui să se îndrepte în direcția opusă. Obiectivele climatice ale industriei modei prevăd o reducere de aproximativ 50% a emisiilor până în 2030 față de valoarea de referință. Cu toate acestea, datele recente arată că, în loc de o reducere, emisiile cresc în prezent.
Motivul este o combinație a două procese: companiile încearcă să reducă emisiile în anumite domenii de producție, crescând simultan producția de îmbrăcăminte. Drept urmare, îmbunătățirile de mediu nu pot compensa creșterea producției.
Aceasta este o problemă deosebit de presantă pentru industria modei: înlocuirea materialelor individuale sau creșterea eficienței energetice a fabricilor nu este suficientă dacă se produc simultan tot mai multe haine. Amprenta climatică este determinată nu numai de modul în care sunt fabricate hainele, ci și de cantitatea produsă.
