Într-o perioadă în care seceta și schimbările climatice pun tot mai multă presiune pe agricultura Republicii Moldova, cercetarea aplicată devine esențială. Un exemplu vine de la Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului a Universității Tehnice a Moldovei, unde studenții testează inclusiv tehnologii care ar putea face culturile mai rezistente la stresul hidric, transmite MOLDPRES.
Un experiment recent al facultății este dedicat pepeneleui verde altoit, comparat cu plantele nealtoite. Studenții au urmărit evoluția plantelor de la primele faze de dezvoltare până la formarea și maturarea fructelor.
Potrivit instituţiei, rezultatele au fost încurajatoare: plantele altoite au format mai multe fructe, au avut o dezvoltare viguroasă, iar fructele au fost uniforme și bine formate. Mai important, plantele au avut o evoluție bună în condiții de stres hidric, fără irigare sau fertilizare suplimentară pe parcursul perioadei de vegetație.
Experimentul are și o componentă practică importantă pentru agricultura afectată de secetă. Altoirea poate contribui la creșterea rezilienței culturilor horticole și la utilizarea mai eficientă a apei, iar rezultatele obținute de studenți oferă un punct de plecare pentru cercetări ulterioare.
O facultate cu tradiție, dar orientată spre agricultura viitorului
Facultatea se prezintă ca una dintre cele mai vechi structuri universitare din domeniul agricol din țară, cu 90 de ani de istorie. În prezent, pregătirea studenților combină disciplinele tradiționale cu cercetarea, tehnologiile moderne și problemele actuale ale agriculturii.
Oferta educațională include programe de licență precum Agronomie, Horticultură, Viticultură și vinificație, Protecția plantelor, Zootehnie, Siguranța produselor agroalimentare, Agrobusiness și dezvoltare rurală, Silvicultură și grădini publice, Ecologie și Biotehnologii agricole. Lista oficială a UTM include și programul Selecția și genetica culturilor agricole.
Pentru anul universitar 2026, UTM a introdus și un program nou de licență – Agricultură inteligentă, ceea ce arată direcția în care se dezvoltă pregătirea specialiștilor: mai multă tehnologie, date și soluții moderne aplicate în agricultură.
La nivel de masterat, studenții pot continua specializarea în domenii precum științe horticole, protecția integrată a plantelor și agroecosistemelor, agroecologie, agricultură conservativă, siguranța alimentelor, managementul creșterii animalelor și apicultură și biotehnologii în reproducția animalelor.
De la laborator direct în agricultură
Un avantaj important al facultății este accentul pus pe pregătirea practică și cercetarea aplicată. Studenții au acces la sectoare agricole, ferme didactice și experimentale și laboratoare în care pot testa tehnologii și metode de cultivare. Facultatea dezvoltă, de asemenea, colaborări cu universități din străinătate, inclusiv prin programul Erasmus, care permite mobilități pentru studenți și cadre didactice.
Cercetările cadrelor didactice acoperă teme precum utilizarea biofertilizanților și a microelementelor, creșterea rezistenței și productivității plantelor, tehnologii de producere a materialului săditor viticol, managementul durabil al agroecosistemelor și identificarea unor genotipuri de plante mai adaptate schimbărilor climatice.
Facultatea are peste 60 de cadre didactice, potrivit informațiilor prezentate de instituție, iar cercetarea este conectată la necesitățile producătorilor agricoli și ale companiilor din domeniu.
Într-un sector în care seceta, degradarea solurilor și schimbările climatice devin provocări tot mai serioase, facultatea încearcă să mute agricultura din zona tradiției exclusiv în cea a cercetării, tehnologiei și adaptării.
Iar experimentul cu pepenele verde altoit este un exemplu simplu, dar relevant: o idee pornită din curiozitatea studenților poate deveni, prin cercetare și testare, o soluție pentru agricultorii care vor trebui să producă mai mult cu resurse de apă tot mai limitate.
