Un nou studiu publicat în revista Nature Climate Change dezvăluie un mecanism prin care încălzirea globală crește inevitabil emisiile naturale de metan din ecosistemele de apă dulce.
În percepția publică, metanul este puternic asociat cu creșterea animalelor. Între timp, aproximativ jumătate din totalul emisiilor globale de metan sunt produse de microorganisme din mediul natural – în principal în lacuri, iazuri și zone umede. Două tipuri de microbi cu funcții opuse joacă un rol cheie aici: unii produc metan, în timp ce alții îl absorb. Echilibrul dintre ei determină cât de mult gaz intră în cele din urmă în atmosferă.
Pentru a înțelege cum se va schimba acest echilibru odată cu încălzirea pe termen lung, cercetătorii au folosit fluxuri de apă încălzite geotermal în mai multe locații din emisfera nordică: Alaska, Groenlanda, Islanda, Svalbard și Kamchatka. Aceste corpuri de apă sunt încălzite prin formațiuni rocoase și au existat la temperaturi ridicate timp de secole, ceea ce înseamnă că comunitățile microbiene din interiorul lor s-au adaptat deja. În esență, acesta este un model natural al ceea ce se va întâmpla cu apa dulce a Pământului într-un climat care se încălzește.
Se pare că microbii care absorb metanul sunt într-adevăr mai activi în condiții mai calde. Cu toate acestea, aceștia nu pot neutraliza complet producția crescută de metan: producția de gaz depășește absorbția sa. Drept urmare, emisiile de metan din corpurile de apă dulce cresc inevitabil pe măsură ce temperaturile cresc.
Aceasta creează o buclă de feedback pozitiv: încălzirea crește emisiile de metan, metanul accelerează încălzirea, care, la rândul său, crește și mai mult emisiile. Ciclul este autosustenabil, iar mecanismele naturale pentru ruperea lui par insuficiente.
Metanul este de aproximativ 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în ceea ce privește impactul gazelor cu efect de seră pe o perioadă de 20 de ani. Sursele naturale de apă dulce ale acestui gaz rămân semnificativ mai puțin importante în dezbaterile despre climă decât emisiile industriale. Un nou studiu arată că aceste surse „silențioase” ar putea juca un rol semnificativ în accelerarea suplimentară a schimbărilor climatice și trebuie luate în considerare în prognoze și politici de decarbonizare acum.
