Seceta severă care a afectat California din anul 2011 până în 2015 a avut un impact evident asupra râurilor, pădurilor și faunei sălbatice. Un nou studiu arată că acesta a avut și un impact direct asupra poluării aerului.
Cercetătorii de mult cunosc că plantele pot crea și purifica un poluant periculos: ozonul de la suprafața solului, care generează probleme de respirație și leziuni pulmonare. Plantele pot elimina ozonul din aer prin absorbția poluantului. Spre deosebire unele plante emit compuși organici volatili care interacționează cu alte substanțe chimice atmosferice pentru a crea ozon.
Înțelegerea modului în care seceta afectează aceste două procese poate fi dificilă. Condițiile de secetă pot duce la creșterea nivelului de ozon, deoarece plantele își contractează stomatele pentru a preveni pierderea apei, ceea ce le reduce capacitatea de a atenua poluarea. De asemenea seceta poate reduce nivelurile de ozon, deoarece stresul poate duce la producerea de compuși care generează mai puțin ozon.
Perioada lungă de secetă din California și rețeaua extinsă de senzori de poluare a aerului din acest stat au oferit cercetătorilor o oportunitate rară de a stabili ce se întâmplă în lumea reală. Echipa, condusă de chimistul Angelica Demetillo și profesorul de științe din domeniul mediului Sally Pusede de la Universitatea Virginia din Charlottesville, au studiat mai mult de un deceniu date obținute prin satelit și au comparat cu datele senzorilor care au înregistrat condițiile atmosferice din zona orașelor Bakersfield și Fresno, două orașe din California care suferă de poluare puternică cu ozon. Efectul secetei asupra calității aerului s-a modificat în timp, spun cercetătorii. Plantele, într-adevăr, au absorbit mai puțin ozon, absorbția a scăzut cu aproximativ 15% în cei mai severi ani de secetă.
În primii ani de secetă, pomii și alte plante au reușit să mențină eliberarea unuia dintre principalii compuși care formează ozonul – izoprenul. Cu toate acestea, după patru ani de secetă, impacul principal a revenit stresului, în 2015, nivelul izoprenului a scăzut dramatic cu 65% în Bakersfield și cu 54% în Fresno. În general, aceasta a însemnat o micșorare a poluării cu ozon cu 20%. După ce perioada secetoasă a luat sfârșit, nivelul izoprenului nu sa redresat imediat. Reducerea nivelului compușilor poate deveni o veste bună pentru a reduce smogul din California.