Încălzirea globală a crescut deja temperaturile în Europa cu o medie de 1,25°C, unele regiuni înregistrând o creștere uriașă de 5,7°C. Cu toate acestea, schimbările climatice se manifestă nu doar în citirile termometrelor, ci și în creșterea costurilor europenilor. Mai exact, încălzirea este deja responsabilă pentru 0,3% din inflația din UE în 2025, potrivit Bloomberg.
Numai în 2025, valurile de căldură au dus la o creștere de 0,7% a prețurilor alimentelor. Acesta a fost un caz unic în care economiștii au putut calcula „inflația climatică”.
În realitate, calcularea costului încălzirii globale pentru fiecare cetățean este extrem de dificilă. Condițiile meteorologice extreme și dezastrele naturale, de exemplu, au un impact economic direct. Căldura deformează suprafețele drumurilor și ale căilor ferate, necesitând reparații. Secetele distrug culturile, iar căldura crește utilizarea aparatelor de aer condiționat.
„Pe măsură ce vremea extremă devine mai frecventă, creșterile de prețuri considerate odinioară temporare s-ar putea transforma în ceva mai durabil – o nouă forță puternică, capabilă să perturbe și mai mult bugetele gospodăriilor și ale țărilor care deja suferă de o criză a accesibilității”, scrie Bloomberg.
Cu toate acestea, o cifră precisă necesită o analiză atentă și lungă. Facturile la apă cresc, cafeaua devine din ce în ce mai scumpă. Dar ce parte, exact, se datorează încălzirii? Cercetătorii trebuie să ia în considerare toți factorii, recesiunile și diferențele dintre țări. În astfel de cazuri, vorbim întotdeauna despre un lanț complex de evenimente, iar impactul fiecăruia este dificil de izolat.
Băncile centrale se află în prezent în centrul cercetării inflației climatice. Anterior, creșterile de prețuri legate de vreme erau mai ușor de urmărit, dar acum vulnerabilitatea economiei a crescut, iar impactul climatic nu mai este pe termen scurt. Cel mai ușor de urmărit este impactul asupra prețurilor alimentelor. Cel mai recent studiu sugerează o creștere anuală de 1,2% până în 2035. În Europa, această cifră ar putea fi de 0,76%, ceea ce este semnificativ având în vedere rata generală a inflației de 2%. Prețurile alimentelor vor crește cel mai mult – cu aproximativ 3% anual. Acest lucru se datorează în principal căldurii și randamentelor reduse ale culturilor. Dezastrele naturale au, de asemenea, un impact. De exemplu, furtunile cresc prețul peștelui și al fasolei, în timp ce secetele cresc prețurile cărnii.
„În țările în curs de dezvoltare, fiecare creștere cu 1°C a anomaliei de temperatură duce la o creștere de aproximativ 1% a inflației după aproximativ trei luni”, a remarcat Fulvia Marotta, cercetătoare în economia schimbărilor climatice la Universitatea din Oxford.
